Timişoara gastronomică
Astăzi ne oprim la Timişoara, oraş ce se pregăteşte pentru anul 2023, an în care va fi Capitală culturală europeană.
Ana-Maria Cononovici, 16.07.2022, 16:50
Astăzi ne oprim la Timişoara, oraş ce se pregăteşte pentru anul 2023, an în care va fi Capitală culturală europeană, titlu pe care l-ar fi avut încă din 2021, dacă nu apăreau restricţiile de călătorie impuse de pandemie.
Descoperim un oraş aflat în vestul ţării, situat la mai puţin de 700 km distanţă faţă de 13 capitale europene, oraș multicultural și romantic. Timișoara este o Europă în miniatură, o așezare în care conviețuiesc români, germani, sârbi, maghiari, croați, slovaci și bulgari. Clădiri vechi, muzee, concerte în aer liber, piețe de poveste şi un centru istoric unic în România, format din trei piețe urbane, fiecare reprezentând un alt stil arhitectural sunt numai câteva dintre atracţiile de aici.
Centrul concentrează un număr impresionant de palate și clădiri care încă păstrează gloria și arhitectura spectaculoasă de pe vremuri. Stilul preponderent este cel baroc vienez – de unde și denumirea Timișoarei de Mica Vienă – dar și stilurile neo-bizantin și Art Nouveau care şi-au pus amprenta pe numeroase clădiri. Aici pot fi admirate palatele: Lloyd, Neuhausz, Marbl, Palatul Camerei de Comerț și Industrie, Palatul Dauerbach, Palatul Loffler, Palatul Hilt-Vogel, Palatul Szechenyi și Palatul Weiss. Majoritatea găzduiesc astăzi restaurante cu diferite specifice culinare, instituții sau magazine.
Clădirile de aici ascund numeroase poveşti ce se doresc descoperite. Spre exemplu, puţină lume ştie faptul că în Biserica Piaristă, care are şi o mănăstire, împărăteasa Maria Tereza a participat la o mesă, iar în anul 1809, când Napoleon intra în Viena, Coroana Sfântului Imperiu a fost adusă de la Viena şi ascunsă în subsolul acestei biserici. Dincolo de traseele turistice tematice pe parcursul cărora vizitatorii sunt invitaţi să descopere oraşul pe urmele înaintaşilor, aici sunt pregătite o serie de evenimente care să evidenţieze particularităţile locului.
Mihaela Veţan, preşedinte Asociaţia CRIES (Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare din Timişoara), ne-a vorbit despre particularităţile culinare ale zonei: “Depinde de preferinţele fiecăruia, dar în zonă se cunoaşte combinaţia specifică dintre dulce şi sărat. De exemplu în Timişoara sau în zona Banatului se ştie că friptura se mânca cu compot de vişine, ca să avem acest contrast. Sunt dulciuri foarte diverse care se prepară în această zonă: gomboţii care deja sunt de sezon pot fi făcute din mai multe fructe (n.r. găluşte făcute cu cartof, făină şi pesmet şi umplute de obicei cu prune). Sunt preparate diverse pe care le putem găsi. Este şi o gastronomie grea, se bazează pe preparate din carne, dar se poate găsi şi o reinterpretare a gastronomiei tradiţionale.
Supa de găină de curte cu tăiței de casă, supa gulaș, ciorbele condimentate cu tarhon, zacusca, papricașul, varza călită cu cârnați, sarmalele bătrânești, ceapa umplută, ciorbele de fasole cu costiță afumată, pleșcavița (o reţetă de chiftea sârbească) sunt doar câteva dintre felurile de bucate nelipsite de pe masa locuitorilor acestei zone.
Cu speranţa că veţi poposi în oraşul de pe Bega, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.
