Comăneşti
Vă călisimu svidemu un căsăbă ma pţănu cunuscut turistic. Nă dănăsimu adză tru estul a Româniillei, tru ţentrul Moldovei, Comăneşti, tru giudețul Bacău. Căsăbălu easti kinduritu pi dauli mealuri ali arâului Trotuș, tru Depresiunea Comănești ditu Carpațll
Ana-Maria Cononovici, 08.11.2021, 18:44
Vă călisimu s’videmu un căsăbă ma pţănu cunuscut turistic. Nă dănăsimu adză tru estul a Româniillei, tru ţentrul Moldovei, Comăneşti, tru giudețul Bacău. Căsăbălu easti kinduritu pi dauli mealuri ali arâului Trotuș, tru Depresiunea Comănești ditu Carpațllii Orientali.
Tru căsăbăul Comănești, prota atracție u reprezintă Ansamblul a pălatillei Ghika-Comănești, adză Muzeulu de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie Ghika-Comănești. Marea fumealle Ghika – Comăneşti ţăni di ună anămusită casă princiară cari cumăndusi mirili ali Moldovei şi a Ţarăllei Românească kiro di 75 ani, pritu aţelli dzaţi vuivudadz a llei. Numa Ghika agiumsi cunuscută și tru ştiinţă, di itia al Dimitrie N.Ghica-Comăneşti (1840-1932), om de ştiinţă, explorator ali Africă, doctor tru drept a Universitatillei di Berlin, cari deadunu cu hillilu a luu, Nicolae (1875-1921) feaţi tru añilli 1895-1896 ună călătorie tru Africa di iu adusi multi trofee di zoologie, pi cari li durusi a Muzeului di istorie naturală „Gr. Antipa” di Bucureşti, adza existânda şi cişiti cari îlli poartă numa.
Romulus Dan Busnea, de la Serviciul public județean tră promovarea turismului Bacău, nă zugrăpsi hăvaia-a comăneşteană: „Tru misuhorea-a unlui multu muşeatu parcu troneadză clădirea a pălatillei, construită tru stilu baroc târdziu, di masturlli italieni, cari ari 22 di udadz mări, ndreapti pi dauă patomati, ctitor hiinda Nicolae Ghica-Comănești, iara arhitect, Albert Galleron, atelu cari proiectă clădirea Ateneului Român, ama și atea a Băncăllei Naționale. (n.r. aceastia două, din Bucureşti). Tru viţinătatea palatului easti Gara Comănești, altu monumentu istoric construit (n.r.tru 1889) de inginerlu Elie Radu.”
Tru Comănești nica putem s’videmu Mirmintălli Internațional a Eroilor ditu Primul Război Mondial.
Căsăbă montan, Comăneştiul duruseaşti posibilităţi di agrementu specific, ama şi haraua andamusillei cu tradiţiile populare neaoşe, după cum nă spusi Romulus Dan Busnea : „Avem căbilea ti priimnari pi ndaua trasee turistice, montane şi di bicicletă. Iara tut Comănești, anual, s’ţăni cathi anu Festivalu di datini și adeţ străauşeşti, unicat tru România, anvărliga a dzuuăllei di 30 di andreu, unu di nai ma importante evenimente locale, păstrător a unei tradiții unică tru lumi și easti zborlu ti: Gioclu a ursăllei.”
A deapoa cara nu aveţ miraki s’nkisiţ pi călliuri di munti, tră discurmari și sport puteț s’vă dănăsiţ la Centrul de agrement Trotuș-Ionuț Iftimoaie, situat pi malu a arâului Trotuș, la sud di Parcul Ghika. Aproapea di Comănești, se află stațiune turistică de interes național Târgu Ocna, considearat de localnici un veritabil Salzburg românesc.
Tră mai multe informații puteți descărca din Google Play și App Store aplicația tră dispozitive mobile Visit Bacău, un proiect al Consiliului Județean Bacău. Puteți identifica mult mai ușor atracțiile culturale și istorice ale județului și puteți parcurge unul din cele nouă trasee turistice montane marcate și omologate, fiind ghidați de coordonatele GPS trucărcate tru aplicație. De asemenea, informații practice și detalii privind obiectivele turistice găsiți și pe site-ul turism-bacau.ro
Autoru: Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala
