Toamnă la Cotnari
Vă pripunem adză ună hopă tru nord-estul a văsiliillei. Nidzemu dimi tru giudeţlu Iaşi, Cotnari, pănăyiru moldovenescu ditu 1560.
Ana-Maria Cononovici, 07.10.2021, 13:19
Maca tutu toamna ş-intră tru ndrepturi, nai cama muşeati destinaţii suntu podgoriili. Aoa, pritu speţificlu a locului, putem s’nă hărsimu di fisea multu muşeată cu măyuli teasi, zuyrăpsiti tu hromi di sezon, ama şi di gustul a kiroluui, auuăli, mustulu şi yinlu.
Vă pripunem adză ună hopă tru nord-estul a văsiliillei. Nidzemu dimi tru giudeţlu Iaşi, Cotnari, pănăyiru moldovenescu ditu 1560.
Ditu obiectivili istorice cari pot s’hibă vidzuti aoa lipseaşti s’aduţemu aminti Situl arheologic „Cetatea di Cotnari”, Rezervaţia forestieră pădurea Cotnari-Cătălina, Bisearica domnească „Cuvioasa Parascheva”, ctitorită di Ştefan aţel Marli (1457-1504), (a uri lucrări ahurhiră tru anlu 1491 şi fură bitisiti tru 1493) ică Apuntea medievală ditu Cârjoaia.
Platoulu Cătălina easti tru hoara Cotnari, iu ari ună ţitati adrată tru ahurhita a secolului al IV-lea î.e.n. Easti situl arheologic „Cetatea di Cotnari”. Aoa, cercetările arheologhiţi scoasiră tru migdani niscănti locuinţe di suprafaţă şi a niscăntoru călivi. Fură aflati şi armăsături di bănaticu ditu sec III—II î.e.n. Tutu aoa suntu scoasi tru videală niscănti armăsături di banaticu ditu paleolitic, eneolitic (Cucuteni). Ningă Cetatea Dacică, cu ună suprafaţă di 7,6 ha, easti rezervaţia situată pi Măyula Cătălina, ţi ncurpilleadză prota ş’prota ditu cişiti di cupaci a curi ilikie easti de 150 – 200 ani.
Bisearica „Cuvioasa Parascheva” di Cotnari fu acăţată tru isapi pritu lista a monumentelor istoriţi ditu giudeţlu Iaşi ditu anlu 2004, ca parti a Ansamblului medieval „Curtea Domnească”. Ditu aestu ansamblu medieval nica fac parte si aruvalili a Pălatillei Dumnească, di armasiră astăndză maş niscănti hrubi/izbi (cunuscutili izbi dumneşti).
Yinuteca şi izbili di Cotnari suntu alte două obiective ditu zonă. Aestea suntu la 12 di meatri sumu locu, temperatura easti 10-12 gradi Celsius, constantă tut kirolu a anlui. Aoa avem şi ucazea s’digustăm ditu produsili viticole ale podgorie di aoa, cu ună vicllimi di 2 ñilli di añi ş-cama. Suprafaţa di siminari cu yiţa di ayiñe easti de 1750 di ictări. Suntu siminati maxus soiuri tră yinuri albi, tuti soiuri româneşti premiati la competiţii internaţionale: Frâncuşă, Fetească albă, Grasă di Cotnari şi Tămâioasă Românească, cum şi ună plantaţie tiniră di Busuioacă, tră yinuri roze şi Fetescă Lae, tră yinuri aroşii, după cum nviţămu di la Mihaela Turturică, oenolog, cari nă prezentă cramili:
“Avem 15 ahtări udadz, număsiţ izbi, tră aţea că leghenda spune că aestea suntu izbili al Ştefan atel Marli Di aoa yinlu poate s’aibă dauă destinaţii: ică la linia de îmbuteliere, ică – yinurli cari suntu lugursiti nai ma buni – suntu îmbuteliate tru cuneţ şi ţănuti tru vinotecă, ună vivliotecă di cuneţ. Să spuni că tru ună cunetă di yinu biută băneadză filosofia a trei cărţă. Aşi că vă călisescu la ghivăseari. Vinoteca ţî va u videţ ari anv4rliga di 1 miliuni di cuneţ, nai ma veaclle easti ditu biriketea a anlui 1956. Va s’videţ aesta poziţie a cunetăllei (n.r. arcutită orizontal), tră atea ca nicumtinatu lichidlu s’yină tru contactu cu tapa, tamam tră făţeari aesti alăxeri cari duc la formarea a buchetlui a yinlui, tră atea că maca la yinurli tiniri zburămu ti aromă, la ateali veclli zburămu ti buchet.”
Ditu itia a condiţiilor cu pandemia, cramili pot s’hibă vidzuti maş di parei ñiţ cu programari di cu kiro. Până la vizita la cramă, poati s’hibă mutrită ună apunti ţi easti tru „calea a yinlui” anamisa di Hîrlău şi Cotnari, iu eara Pălateal Domnească. Easti apuntea medievală di Cârjoaia, adrată cu dimăndarea a domnitorlui Ştefan aţelu Marli. Apuntea easti atestată documentar tăş tru un document ditu anlu 1680. Fu adrată ditu keatră di arău pilikisită, cu patru bolţă, misurânda 42 di m lundzimi (după cum s-constată tru anlu 1845). Tru anlu 1847, domnitorlu Mihail Sturdza (1834-1849) apufusi znuearea a apuntillei maş cu ună dişcllideari a arcului şi nu tuti patru bolţă, aşi cum eara ninti di 1845. Tru paestu kiro, numa putem să spunemu cari cumăţ ditu apunti tănu di construcţia orighinală.
Autor: Ana-Maria Cononovici
Aemânipsearea: Taşcu Lala
