Culele Măldăreşti
Astăzi vă invităm la un popas liniştitor, o coborâre în istorie, dar şi relaxare într-o grădină frumos amenajată. Mergem la Culele Măldăreşti, din localitatea Măldărești, judeţul Vâlcea.
Ana-Maria Cononovici, 28.08.2021, 10:10
Astăzi vă invităm la un popas liniştitor, o coborâre în istorie, dar
şi relaxare într-o grădină frumos amenajată. Mergem la Culele Măldăreşti, din localitatea
Măldărești, judeţul Vâlcea. Termenul culă provine din limba turcă (kule) şi
înseamnă turn. Având şi funcţie de apărare, dar şi cea de reşedinţă permanentă,
cula este o construcţie înaltă, semifortificată, specifică secolelor 18 … 19,
fiind întâlnită nu numai în Oltenia, ci în întreg spaţiul
balcanic.
Liliana Beu, director adjunct, Muzeul judeţean Vâlcea ne-a lansat o
invitaţie: Vă invităm pe
toţi cei care aveţi timp, să ajungeţi la Complexul muzeal Măldăreşti, să
treceţi pragul celor trei obiective, să vă bucuraţi de o pagină de istorie. În apropiere de Horezu se află Complexul
Muzeal Măldăreşti, un complex care deţine în patrimoniu trei obiective de
interes naţional, unul mai frumos decât altul. Este vorba, în primul rând de
Cula Greceanu, apoi de Cula fostă Măldărescu, actuală Duca, iar cel de-al
treilea obiectiv şi cel mai recent din punct de vedere istoric, este Casa
memorială I.Ghe.Duca.
Ansamblul este interesant şi este frumos de văzut, pentru
că este un loc care conservă foarte bine în timp aspectul de culă tradiţională
oltenească. Cula Greceanu este cea mai frumoasă, reprezentativă pentru stilul
acesta arhitectural. Începuturile culei Greceanu de la Măldăreşti sunt plasate
în timp, undeva încă din secolul al XVI-lea, în timpul lui Mihai Viteazul, când
unul dintre căpitanii săi a căzut în prizonierat la tătari şi a reuşit să
evadeze şi după a revenit în ţară şi s-a stabilit aici, unde avea să pună
bazele neamului Măldărescu. O altă tradiţie spune că întreaga comunitate poartă
numele de Măldăreşti de la acest căpitan care ar fi avut maldăre de bani.
Important este că din documente istorice şi din stilul arhitectonic care este
reprezentativ pentru zona noastră, începutul secolului al XVIII-lea este cel
mai evident în privinţa stilului brâncovenesc. Începute ca un punct de apărare,
în secolul al XVII-lea, ulterior, cula Greceanu a beneficiat de nişte adăugiri,
care i-au oferit aspectul civil şi îi conferă nota de astăzi, de eleganţă, de
frumuseţe şi stilul brâncovenesc o face plăcută ochiului.
Această culă nu se vizitează decât la
exterior, dar reprezintă locul unde a fost filmată o parte din filmul Aferim,
care a câştigat Ursul de argint la Berlin, în anul 2015 şi a constituit
propunerea românească pentru Oscar.
La cula Duca însă, putem admira
organizarea acestor edificii, precum şi obiectele de decor: icoane, covoare
olteneşti, unele originale. Liliana Beu şi-a continuat prezentarea: Cel de-al doilea obiectiv din
cadrul Complexului muzeal Măldăreşti este cula Duca, fostă Măldărescu, pentru
că şi acest domeniu a aparţinut familiei Măldărescu, numai că la începutul
secolului XX, omul politic liberal, I. Gh. Duca a cumpărat ruinele acestei
cule, culă care fusese construită în 1827, aşa cum arată şi stucatura din
pridvorul de la etaj, a renovat-o şi a încercat să o decoreze şi să îi păstreze
stilul autentic de culă oltenească, începând cu interioarele, unde a păstrat aceleaşi sobe tradiţionale cu cahle,
apoi mobilierul pe care l-a adunat de prin împrejurimi, apoi icoanele, apoi
scoarţele şi covoarele olteneşti, care asigurau o ambianţă plăcută întregului
edificiu.
Numai că fiind o construcţie masivă, pentru că culele au fost
construite iniţial ca şi turnuri de supraveghere sau locuri de apărare, I. Gh.
Duca începe să îşi construiască o reşedinţă proprie, o reşedinţă de vacanţă, o
casă, pe care dacă veţi veni la Măldăreşti şi o veţi vizita, veţi constata că
nu are nimic din somptuozitatea unei reşedinţe a unui om care a fost de atâtea
ori ministru şi chiar prim-ministrul României. Numai că locul acesta este
încărcat de istorie pentru că aici nu numai faptul că s-au conservat anumite
clădiri este important, ci faptul că în această ambianţă, de-a lungul timpului,
au trecut pragul numeroşi oameni importanţi ai zilei.
Regina Maria, regele Carol II, Cella
Delavrancea, Gheorghe Tătărescu şi mulţi alţii şi-au lăsat amintirile în cartea
de oaspeţi a casei Duca.
O casă care şi astăzi păstrează piesele originale în marea lor
majoritate, obiecte simple, dar cu mult bun gust. Biblioteca în limba franceză, tablouri semnate de
Olga Greceanu, biroul în care încă se găsesc pălăriile de vară ce au fost
purtate de Nadia şi de I. Gh. Duca, iar pe pupitru putem vedea un ziar de la
1933, salonul doamnei, abajururi din ceramică de Horezu.