Schi la Sinaia

Adză ma largu va nă hărsimu di neauă şi sporturi di iarnă şi făţemu ună hopă Sinaia, staţiuni ţi easti la aproapea 120 km nordu di Bucureşti, număsită şi Perla Carpaţlor. Aflată pi cursul supirior a arâului Prahova, la poalili a Munţălor Bucegi...

Ana-Maria Cononovici, 22.01.2022, 19:29

Adză ma largu va nă hărsimu di neauă şi sporturi di iarnă şi făţemu ună hopă Sinaia, staţiuni ţi easti la aproapea 120 km nordu di Bucureşti, număsită şi „Perla Carpaţlor”. Aflată pi cursul supirior a arâului Prahova, la poalili a Munţălor Bucegi, localitatea s-dizvultă ahurhinda ditu 1695, cându kihăelu Mihai Cantacuzino, năpoi turnatu tu văsilie după ună hăgilăki la Ierusalim, s-apufusi s’construiască unu mănăstiru cari s’aducă aminti ti Muntili Sinai: Mănăstirlu. Cu treaţirea a añilor, anvărliga aluştui mănăstiru s-dizvultă localitatea cari ălli lo numa.

Nica ditu ahurhita-a secolui tricut, aoa s’dizvărtea competiţii di bob ică schi. Tru kirolu di tora, Sinaia aduţi dinintea a miraclleadzloru di sporturi di iarnă unu ditu nai ma teasi domenii schiabile ditu văsilie cu aproximativ 20 km di pârtii. Ama nai ma mari avantaj a staţiunillei armâne diferenţa di nivel, Sinaia hiinda goala staţiune di iarnă ditu România cari ari pârtii arădăpsiti pi aproapea 1000 di meatri altituditue. Ma multu, Sinaia aflaţ pârtii cu tuti gradile di dificultate. Acceslu la pârtiile di pi platoulu a Bucegilor, di la Cota 2000, s’faţi cu telecabina ică cu telegondola, iara pârtiile di la Kipita cu Dor şi ditu Valea a Soarilui suntu deservite di telescamnu.

Tră s’nu aştiptaţ dipu multu la telecabină, până la Cota 1400 puteţ s’agiundzeţ şi cu amaxea. Schiorlli expirimentaţ pot s’dipună pi pârtia Carp, ună pârtie cu gradu mari di dificultate, anamisa di Cota 2000 şi Cota 1400. La cota 1400, ari nica ună pârtie ma lişoară, ndreaptă şi cu teleschi. Ună altă distracţie di căuli, atumţea cându iarna easti filotimă cu neauă, easti dipunearea continuă până Sinaia, pritu pădure.

Nă spusi cum să schie tu ahurhită di an Sinaia, Florin Grigorescu, di Bucureşti, cari caftă s’nu ascapă niţiun sezon di schi: „Aflaiu diznău idyea staţiune, ghini ma canda cu ma multă călbălăki andicra di anlu ţi triucu aşi cumu dukiiu mini. (…) Pârtiile, ti anami ndreapti, ama transportul pi hiru, nu easti duri. Hiinda dipu multă lume cari vrea să schieadză s-aştptă multu la coadă. Pârtiile eara ghini amenajati avea canda ma multi pârtii ca anlu tricut.”

Cara instalaţiile di transportu pi hiru funcţioneadză ama, la Cota 2000 să schiadză totna iarna, pârtiile di aoa hiinda multu filotimi.

Şi niţi atumţea anda vimtulu bagă zori a operatorloru di transport pi hiru s’dănăsească funcţionarea a telecabinăllei şi telegondolăllei, Sinaia nu va vă si aurască. Tru 1875 aoa eara băgată cheatra di thimelliu a castelui Peleş, cari easti adză simbolu a căsăbălui Sinaia şi obiectivlu pi cari 90% ditu turişti aleg să-lu veadă. Easti un castel aleptu, tră atea că văsillelu Carol I vru ta s’aibă un castel unic şi nu apruke multi alti proiecte cari ălli fură prezentate, cumăndusearea a lucrărilor eara data a arhitectului german, Johannes Schultz, cari ndreapsi planurile a castelului tru prima a lui fază di construcţie (1879 – 1883). Clădirea cu vidzuta di chalet elveţian, compusă ditu dauă patomati pripusă di Schultz, eara decorată la exterior tru stilu german, Fachwerk.

Tru anlu 1884 easti instalată reţeaua electrică, castelu dispunânda di un grup electrogen a lui işiş. Tru 1890, easti construită Sala Maură, după proiecte adrati di arhitectulu francez, Émile André Lecomte du Noüy. Tru anlu 1894, la conducerea a lucrărilor easti număsitu arhitectul ceh, Karil Liman (1860?- 1928), sub coordonarea a curi, suntu nai ma multe ditu udadzlli. Alăncescu aşi Capela a văsiloañillei Elisabeta, Apartamentele a prinţipesilor, Galeria di marmuru, Sala di concerte, Sala ñică di muzică şi Bañia a văsiloañillei. Tru 1906 easti anălţatu pirgulu central a castelui, iu un an ma amănatu fu montată săhatea cu trei cadrani, creaţie a Favricăllei di săhăţ ti piryu a Curtillei văsilikeşţă ditu Bavaria, Johann Mannhardt. Sala di teatru adaptată şi proiecţiilor cinematografiţi, săllurli di arme, Sala Florentină, Sala di şah şi Sala di biliardu, terasa cu busturi di amiradz romani suntu alti muşuteţ a castelui.

Tru viţinata a Castelului Peleş easti Castelu Pelişor, cu arhitectură tru stilu a renaşterillei germană, cu piryurli anvăliti cu ţiglă smălţuită tru hromi yii şi 70 di udadz decoraţ cu piese originale, ama şi repliţ, tră discurmari cu hăvaia a añiloru 1900.

Cu nădia că vă căndăsimu s;triţeţ ndauă dzăli Sinaia, vă tăximu şi alantă oară ună nauă destinaţie!

Autoru: Ana-Maria Cononovici

Armânipsearia: Taşcu Lala