Parcul Natural Bucegi
Să spuni ti babageanlu Bucegi că easti ţentrul a activitatillei turistică montană ditu România.
Daniel Onea, 22.12.2021, 23:03
Să spuni ti babageanlu Bucegi că easti ţentrul a activitatillei turistică montană ditu România. Cu ună suprafață di 300 di kilomeatri pătraț, aestu masivu s’tindi pi aria a trei giudeți. Muşuteţli a fisillei, călicili cu marcaji limbidz, accesibili ti tuţ, traseele di escaladă, pârtiile di schi prezenti tru şingirlu di stațiuni ditu aeșţă munță ndregu ună ofertă di vacanță zorlea ti alăsari nanăparti. Tutu masivlu Bucegi s’dipluseaşti ili s’ndzimineadză cu Parcul Natural Bucegi.
Ghidlu a nostru di adză easti Alexandru Colțoiu, directorlu a parcului: „Parcul s’tindi pi suprafața a giudeților Dâmbovița, Prahova și Brașov. Nai ma mari suprafață easti tru giudețlu Dâmbovița, aproapea 16.000 di ictări. Alanti 16.000 di ictări suntu ampărțăti aproapea isa isa anamisa di giudețili Prahova și Brașov. Him utu ţentrul a văsiliillei şihmu nai ma vizitată arie montană protejată ditu România. Avem simbolurli a munțălor Bucegi, monumentili naturali Babele și Sfinxul. Pi ningă aesti monumenti naturali avem și Monumentul a Eroilor, un altu obiectiv multu vidzutu. Aestu fu znuitu tru añilli di ma ninti cu agiutorlu a Ministerlui ali Apărari Națională. Tora easti tru ună catandisi multu bună tra s’hibă vizitat di turiștilli a munțălor Bucegi. Sfinxul easti unu simbolu a Munțălor Bucegi și easti băgatu pi cărțăli poștale, ama și pi sigla a Parcului Natural Bucegi. Monumentul a Eroilor, nu easti natural, ama easti și el unu simbol. Fu adratu tru perioada 1926-1928, tru memoria a eroilor ţi cădzură tru Primlu Polimu Mondial. Fu znuitu di ma multi ori, atea ditu soni aradă anamisa di 2018 și 2021, hiinda tora tru ună catandisi multu bună.”
Pi teritoriul a parcului ari cama di 40 di monumenti a fisillei, ama și cişiti protejati di faună. Ditu aestea, capra lae, cari easti vidzuta a Bucegilor, ursa, ţerbul și căcotlu di munti. Tru ţi mutreaşti flora, iasi tu videală lilicea di colțu, cari easti multu cunuscută și easti multu muşeată. Ama flora poati s’hărsească oclliulu nai cama ghini ma s’acaţ calea omologată.
Alexandru Colțoiu, directorlu a Parcului Natural Bucegi: „Avem 55 di trasee turistiţi cari adună comunitățli locali di locurile di interes. Avem șapti trasee tematiţi cari conțăn locuri di arihati și panouri di informari cari prezintă patrimoniul natural a Munțălor Bucegi. Avem cama di 250 di trasee omologate di alpinismu. Ari ună infrastructură di vizitare băgată di administrația a parcului la dispoziția a vizitatorilor: un ţentru di vizitare tru căsăbălu Bușteni, apropea di telecabina Bușteni-Babele, un punctu di informare tru zona Peștera. Tutunăoară, ari unu punctu di informare și tru cadrul a Muzeului Căsăbăluii Sinaia. Tutunăoară, sediul administrațiillei Parcului Natural Bucegi, ditu giudețul Dâmbovița, ditu comuna Moroeni, ari și scupo di punctu di informare. Tentrul di informare ari dauă obiective. Primlu easti ti informari a publiclui largu, iara doilu easti ti educari, căţe ari ună sală di clasă iu suntu organizate lecții deadunu cu unitățile di truvițămintu partenere ditu comunitățli limitrofe a ariei protejate și numaş.”
Alexandru Colțoiu, directorlu a Parcului Natural Bucegi, spuni că ari daima strategii di dizvoltare a zonăllei.
„Ari diferite planuri di făţeari trasee tematiţi. Noi intrăm tru ligătură cu turiști români și xeñi tru cathi weekend, di itia că rangerllii a parcului suntu cathi dzuuă pi teren. Avem un feedback interesantu și tutu ma bun ditu partea a vizitatorilor. Parcul Natural Bucegi ari ună infrastructură di schi multu dizvoltată, maxusu tru căsăbălu Sinaia, ama și Bușteni și tru zona Bran. Voi s’călisescu ascultătorllii s’nă veadă.”
Invitația fu faptă. Până data yinitoari, cându vă aștiptămu cu ună nauă destinație, vă spunemu cali bună şi kiro muşeatu s’aveţ!
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
