Şefa LSRS Austria: Îmi doresc să lucrez pentru România

Crista-Timeea Penzeş are 21 de ani şi conduce filiala din Austria a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.

Sorin Iordan, 29.08.2023, 14:14

Crista-Timeea
Penzeş are 21 de ani şi conduce filiala din Austria a Ligii Studenţilor Români
din Străinătate. S-a născut la Braşov şi după ce a absolvit Liceul Andrei Mureşanu
din municipiu, la profilul pedagogic – învăţător, educator, a decis să-şi
continue studiile la Universitatea din Viena. A ajuns în Austria în octombrie
2020 şi acum urmează cursurile de ştiinţe politice, cu specializare în Europa
de Est, analiza sistemelor de guvernare şi a celor legislative şi politică
internaţională. Am întrebat-o pe Crista cum s-a adaptat la sistemul de
învăţământ austriac şi la viaţa departe de casă.

Deşi aveam cunoştinţe de limba germană, când a trebuit să
vorbesc şi trebuia să mă duc să-mi fac actele singură, să învăţ pentru
facultate, iar totul fiind în germană era destul de greu. De multe ori am auzit
poveşti că mie mi-a fost mult mai uşor în comparaţie cu ceilalţi poate şi
pentru că foarte mulţi austrieci spun că semăn cu ei, pentru să sunt blondă cu
ochi albaştri venind din Braşov, totuşi te văd cu alţi ochi şi atunci
integrarea e un pic mai rapidă, dar nu este uşoară. Eu am început să apreciez
sistemul (de învăţământ – n.red.) românesc după ce am ajuns în Austria, pentru că
aici (în România – n.red.) la universitate ai aceiaşi colegi de la început până
la sfârşit, ai o grupă cu care rămâi, puteţi să vă ajutaţi, să faceţi împreună
cursurile. În schimb, în Austria fiecare îşi alege cursurile pe care vrea să le
facă într-un semestru şi câteodată ai colegi care sunt în semestrul şapte, iar
tu eşti în semestrul doi. Nu există continuitate, ceea ce este destul greu
pentru cineva străin să-şi facă prieteni sau cunoştinţe, iar când am ajuns eu a
fost şi o situaţie destul de grea, pentru că au avut un lockdown de şapte luni,
de multe ori nici nu ne vedeam colegii. Norocul meu a fost că am locuit într-un
cămin de studenţi şi ne mai întâlneam şi făceam activităţi.

Cum
ai intrat în contact cu LSRS?

Pentru că mă simţeam foarte singură la Viena, nu prea aveam
atât de multe cunoştinţe, odată ce nu a mai fost lockdown am început să mă
înscriu la tot felul de evenimente politice de la Academia Diplomatică de la
noi de la universitate şi mergând la tot felul de activităţi, la un moment dat
am fost şi la un eveniment despre România şi Bulgaria – de 15 ani în Uniunea
Europeană, iar acolo i-am cunoscut pe diplomaţii de la ambasada noastră.
Ulterior ei m-au invitat la un eveniment cu cancelarul Austriei şi un domn
austriac, care este căsătorit cu o româncă, mi-a zis uite, există o ligă a
studenţilor români, nu se mai ocupă nimeni de ceva timp de ea pentru că sunt
foarte ocupaţi sau mulţi dintre ei au plecat, nici nu mai studiază. Apoi am
vorbit cu cei care au fost înainte în Ligă şi, cumva, am preluat Liga în
octombrie anul trecut. Până atunci nu auzisem de Ligă, pentru că în Austria nu
era atât de prezentă ca de exemplu în Olanda sau Franţa sau Anglia.

Câţi
studenţi români activează în filiala Austria şi ce activităţi organizaţi?

Membri activi avem în jur de 20, însă avem un grup de WhatsApp
unde suntem în jur de 80-90 de studenţi. Primul nostru eveniment a fost de
socializare, chiar la Târgul de Crăciun, ne-am întâlnit undeva la 40 de
studenţi. Ulterior, în martie, am făcut şi un eveniment mai formal în care am
invitat elevii de liceu care sunt interesaţi să studieze în Austria la un
webinar la care am vorbit despre diferite facultăţi la care suntem noi -
matematică, fizică, ştiinţe politice ş.a.m.d. Anul acesta au fost mai multe
evenimente de socializare tocmai pentru a ne cunoaşte, iar din septembrie vom
începe cu evenimente mai serioase.

Ce
obiective ţi-ai stabilit odată cu preluarea conducerii filialei?

Obiectivul meu principal, având în vedere că România în
Austria, în momentul de faţă, este destul de rău clasată, nu neapărat clasată,
dar având în vedere şi toată situaţia cu Schengen şi studiind şi studii
politice şi majoritatea dintre noi din organizaţie fiind din acest domeniu,
ne-am gândit să facem evenimente în care să le arătăm austriecilor ce este de
fapt cultura românească, grupul de studenţi din Austria, având în vedere că
foarte mulţi dintre ei au rezultate excelente, şi până la urmă suntem al doilea
cel mai mare grup de migranţi din Austria.

Crista,
din punctul tău de vedere, de ce se opune Guvernul de la Viena aderării
României la Spaţiul Schengen?

Austriecii nu au ceva cu noi. Austriecii nu au votat împotriva
noastră în Schengen pentru că nu-şi doresc neapărat ca România să fie în
Schengen, ci ei au o agendă politică internă în care partidul care a votat
împotriva noastră, Partidul Popular, a început să piardă foarte mulţi dintre
alăgători. Şi dacă ne uităm la istoria Austriei, de fiecare dată când au fost
valuri de migranţi, după războiul din Iugoslavia, 2015 – Siria, iar acum
refugiaţii din Ucraina, de fiecare dată au jucat cartea «suntem împotriva
migranţilor» tocmai pentru a atrage şi votanţi de dreapta ca să poată să
câştige majoritatea în Parlament, pentru că la anul vor avea alegeri din nou.

Pe
lângă cursuri, Crista-Timeea Penzeş lucrează, în vâzări, la Louis Vuitton, iar
în septembrie va începe o practică la Ambasada României la Viena. Spune că-i
place foarte mult diplomaţia şi că-şi doreşte să reprezinte România pe scena
internaţională.

Vreau să fiu persoana care ajută la negocierile dintre ţara mea
şi celelalte ţări. Îmi doresc să lucrez pentru România. Nu-mi doresc să-mi
schimb naţionalitatea şi nici nu-mi doresc să rămân pentru totdeauna în afară.
Îmi doresc să mă întorc în România. Poate nu chiar definitiv, adică mi-ar
plăcea să fiu jumătate de an aici, jumătate plecată, pentru că eu consider că
dacă dorim să facem ceva pentru România se poate lucra doar din afară, pentru
că trebuie să facem lobby să ne vadă adevăratul potenţial şi să vadă cine
suntem pentru că România este o ţară cu foarte mult potenţial. De când am
plecat în Austria, de fiecare dată când mă întorc acasă chiar se vede evoluţia
şi faptul că ne îndreptăm către un viitor mult mai bun.