Antonia Bacu – ghidul pentru noii veniţi în Coreea de Sud

Antonia Bacu are 32 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala Coreea de Sud.

Sorin Iordan, 22.11.2022, 14:14

Antonia
Bacu are 32 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate,
filiala Coreea de Sud. S-a născut la Bucureşti şi a absolvit relaţii
internaţionale şi studii europene la Universitatea Nicolae Titulescu.
Povesteşte că a descoperit cultura coreană în vremea în care savura filme şi
seriale japoneze şi astfel s-a decis să înveţe limba. În acest timp a intrat în
contact cele câteva mii de persoane din România admiratoare ale creaţiilor
coreene şi, împreună cu câteva prietene, a deschis un ONG intitulat ACRC Nanki
Boon, prin intermediul căruia a organizat concerte k-pop. În februarie 2014, la
24 de ani, s-a mutat în Coreea, a continuat să înveţe limba şi a urmat cursuri
de business la Hankuk University of Foreign Studies din Seul. Am întrebat-o pe
Antonia cum a fost la început.

Eu am terminat universitatea în 2020, februarie, ceea ce
înseamnă că era exact în mijlocul COVID. Ceea ce înseamnă că a fost oribil.
Timp de doi ani de zile am căutat constant să lucrez şi nimeni nu angaja. După
doi ani de chin am aflat, în ianuarie anul acesta de la o tipă pe YouTube, că
se poate deschide un start-up în Coreea cu foarte puţini bani. Şi mi-a dat
nişte detalii legate de nişte cursuri care se pot face în Coreea, cursurile se
numesc Oasis, iar ideea acestor cursuri este să te înveţe să deschizi un
start-up tehnologic. Pe 18 martie mi-am deschis o companie în Coreea. Da, a
fost foarte greu pentru că, din păcate, eu nu am avut oportunitatea să mă pot
angaja, dar acum sunt mai fericită, pentru că acum am compania mea ceea ce mă
face puţin mai sigură pe viitor.

Antonia
spune că, momentan, noua sa companie nu aduce profit. În prezent sunt două
persoane care activează în cadrul ei, una dintre ele aflându-se încă în România
şi urmează să i se alăture cât mai curând.

Avem un website. Ulterior vom avea şi o aplicaţie. Lucrăm acum
la aplicaţia respectivă. Compania noastră se numeşte Flip Korea şi este o
companie deschisă cu ideea de a oferi informaţii, counseling şi absolut tot ce
este necesar pentru cineva care vrea să vină în Coreea sau care locuieşte în
Coreea. Practic, ce facem noi este dacă cineva vrea să vină în Coreea poate să
intre pe website-ul nostru, avem un ghid strict pentru turişti. În ghidul
respectiv este detaliat inclusiv cum să ajungi de la aeroport în Seul, cât
te-ar costa, pe unde poţi să locuieşti, ce poţi să vizitezi, ce anume poţi să
faci într-o anumită perioadă de timp, cât e viza. Ghidul acesta este un ghid
micuţ şi va fi gratuit. Dar plănuim să scoatem un ghid puţin mai mare, probabil
pe la 100 de pagini, noi aşa ne gândim, care se referă strict la ceea ce
înseamnă să locuieşti în Coreea, care nu va fi foarte scump. Pentru că mai
există ghiduri de acest gen în Coreea: sunt vreo 250 de dolari. Ca student,
când am venit aici, eu nu mi-aş fi permis să plătesc aşa ceva. Dar noi ne-am
gândit să facem ceva care este accesibil pentru toată lumea şi ne gândeam la
ceva 10-15 dolari maxim.

Antonia
spune că pe celelelte membre ale LSRS Coreea le cunoaşte din România, încă din
2011, pe când organizau evenimente de promovare a culturii coreene. S-a
alăturat filialei în 2020 atunci când aceasta a fost reactivată de Laura Stan,
care a fost invitată a rubricii în februarie anul trecut.

Momentan sunt lider al echipei de proiecte. În perioada aceasta
ne-am focusat foarte mult pe social media. Normal, noi primim sponsorizări când
organizăm un eveniment, iar cei de la Seoul Global Center, care ne-au oferit
sponsorizarea şi anul trecut, ne-au pus, practic, să intrăm sub aripa lor ca să
putem să primim fonduri mai uşor. Aşteptăm să ne dea ok-ul, să ne dea fondurile
şi probabil că vom face ceva de Crăciun sau pentru Anul Nou Chinezesc.

Antonia
Bacu îşi doreşte ca, pe viitor, să promoveze România prin deschiderea unui
restaurant, sau dacă acest deziderat este prea dificil, a unei covrigării,
deoarece coreeni nu au aşa ceva şi spune ea sunt foarte buni covrigii noştri.
În ceea ce priveşte repatrierea.

Nu aş vrea să
mai locuiesc în România, pentru că, din păcate, de când am terminat
universitatea, mie România nu mi-a acordat aproape nicio şansă şi am rămas cu
un gust foarte amar. Ori să rămân în Coreea, ori să mă duc în altă ţară, dar nu
să mă duc să locuiesc în România.