Sociologul şi politologul Henry Rammelt, din Germania
Henry Rammelt vine din Germania, de lângă Leipzig. În prezent este conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde predă Mișcări Publice.
Hildegard Ignătescu, 20.12.2018, 13:59
Henry Rammelt vine
din Germania, de lângă Leipzig. În prezent este conferențiar la Școala
Națională de Studii Politice și Administrative, unde predă Mișcări Publice. A
urmat studii doctorale în științe poitice la Lyon. Pe parcursul carierei sale a
fost cercetător la Transparency International Romania. S-a stabilit în România
în urmă cu câțiva ani, unde a ajuns pentru prima oară
în urmă cu zece ani. Locuiește la București, după ce a stat un timp în Franța.
Nu consideră că România este acasă, mai degrabă crede despre sine că este un
cetățean universal, acasă peste tot unde se simte bine.
Când eram student în Germania, la Dresda, lucram pentru
teza de masterat și am vorbit cu profesorul meu de atunci despre subiect. Am
ales să scriu despre consolidarea societății civile în România, iar acesta a
fost primul meu contact cu România. Pentru aceasta, am venit la București și am
făcut un voluntariat la Transparency International și am rămas pentru un an și
jumătate în România. Ulterior, am încercat să caut o temă pentru o teză de
doctorat în Franța, evident un subiect care să aibă legătură cu interesele mele
în cercetarea dinainte: societatea civilă, România, Europa de Est, democratizare,
etc. Iar acesta a fost motivul pentru care mi-am ales acest subiect. Am locuit
în Franța împreună cu soția mea, Ruxandra, care a făcut în același timp un
doctorat la Paris, iar la final am revenit în România și am început să lucrăm
la un film documentar, Portavoce, despre cultura protestului în România, film pe care l-am terminat în
februarie 2018. Acum sunt la facultate, predau niște cursuri acolo.
Henry Rammelt a fost foarte
bine primit în România, chiar dacă la început nu vorbea limba română. Nu-și
dorește să plece de aici și se simte integrat, are un cerc de prieteni și
preocupări diverse și găsește viața din România interesantă și mulțumitoare. Cum
a fost adaptarea în noul cămin?
Pentru
mine a fost destul de ușor, cred că sunt destul de flexibil și încerc să mă
integrez în diferite contexte, dar Ruxandra avea aici prieteni deja, iar pentru
acest motiv a fost foarte ușor pentru mine. Evident, în fiecare țară, în
fiecare context în care vrei să locuiești există aspecte pozitive și aspecte
negative. În România există câteva aspecte negative obiective, dar acest fapt e
contrabalansat de lucrurile care sunt foarte bune, iar eu am fost primit
călduros încă de la început. În primul rând, pentru cineva care studiază
mișcările sociale sau procesele politice în general, evident că România e o
țară foarte interesantă, în fiecare săptămână e o criză, un scandal, e
interesant. Din perspectiva cercetării, cred că e un laborator unde sunt multe
lucruri care se derulează în fiecare săptămână. În afară de aceasta, nu vreau
să critic societatea românească, am spus că am fost primit cu foarte multă
energie de diferite persoane, de cei de la Transparency, de colegii de facultate
acum, sau de prieteni. România e o țară care te primește și nimeni nu are o
problemă că nu vorbesc foarte bine româna și asta e foarte drăguț. Altfel, am o
problemă culinară, legată de pâine. Evident că sunt aspecte nefuncționale în
societate, de la trafic, la infrastructură, la administrație, birocrație, dar
acestea sunt și în Germania, și în Franța, la o diferență de nivel, nu de
calitate, cred. Aici, desigur, e foarte enervant dacă trebuie să faci o oră
dintr-o parte a orașului în cealaltă, fiindcă e viața ta care se pierde în
trafic, iar asta cred că e cea mai importantă problemă pentru România: în
general, viața se pierde prea ușor. Eu, în cazul în care am o problemă de
sănătate, am o asigurare în Germania. Îmi place mult mierea și legumele care
sunt diferite de ceea ce avem în Europa de Vest, și în Franța, și în Germania,
aceasta este o diferență mare și înclină balanța mult spre pozitiv pentru România,
cred. E dificil să transportăm roșiile pentru părinții mei, dar bunica mea e
mare fan al mierii din România. Eu am schimbat țările și orașele și cred că e
posibil, dacă viața e satisfăcătoare, să poți locui unde vrei, unde sunt
perspectivele de dezvoltare mai mari. Sigur, pentru mine viața și în România e
destul de bună și satisfăcătoare.