Aviatorul Gheorghe Mociorniță
Aviația română are o tradiție de mai mult de o sută de ani în oameni dedicați, în construirea de aparate de zbor și în testarea lor.
Steliu Lambru, 07.02.2021, 09:06
De la începutul secolului 20 unii români s-au aventurat în
aviație pentru a-și urma pasiunea. Pentru că niciun domeniu științific nu
devine astfel dacă la început nu este privit ca o pasiune și nu este făcut cu
pasiune. Aviatorii români au practicat aviația cu pasiune care treptat a
devenit domeniu economic, militar și strategic și a primit sprijin din partea
instituțiilor statului. Unii dintre aviatori au devenit nume importante alții
au format acea marea comunitate de pasionați care fac ca un domeniu să meargă
înainte.
Nu numai inventatorii ajung personalități în aviație.
Performanțele, timpul istoric în care ei își manifestă talentul, destinul îi
fac să ajungă celebri. Un nume important al aviației militare române a fost
locotenentul Gheorghe Mociorniță, erou al celui de-al doilea război mondial.
Mociorniță a căzut la datorie la vârsta de 26 de ani la Nivnice, în Cehia, pe
21 aprilie 1945, cu 9 zile înainte ca războiul să ia sfârșit.
Locotenentul
Gheorghe Mociorniță făcea parte dintr-o familie importantă din România
interbelică. Tatăl său era tehnician petrolist, iar unchiul său era cunoscutul
industriaș Dumitru Mociorniță, unul dintre cei mai importanți antreprenori din
domeniul pielăriei și încălțămintei. Curios pentru un viitor pilot de avion de vânătoare, Mociorniță a studiat
domeniul umanist fiind student la litere și filosofie al Universității din
București. Pregătirea de pilot a fost treptată. A obținut licența de pilot
sportiv, iar în 1943, în plin conflict, după absolvirea școlii militare de
ofițeri și a celei de pilot de vânătoare, devine pilot de avion de vânătoare.
În 1941 tragedia lovise familia Mociorniță. Fratele său mai mare în vârstă de
26 de ani fusese ucis în luptele de la Sevastopol din Crimeea.
Pilotul Tudor
Greceanu, coleg de generație cu Gheorghe Mociorniță, își amintea în 1993 cum
pilotase avioanele germane Messerschmitt în 1941 la cucerirea Odessei de către
armata română.
O escadrilă
de vânătoare avea în general 15 avioane. Aceste 15 avioane nu erau întotdeauna
în linie de zbor. Am plecat la început cu ele în linie de zbor. Noi contam în
general pe cel puţin 12 avioane capabile de zbor în fiecare zi. Altă parte erau
fie în revizii, fie în reparaţii eventuale, aveau mici defecte. Dar am ajuns la
un moment dat ca întregul grup, adică după căderea Odessei, deci 3 escadrile,
care trebuia să aibă 45 de avioane, să nu mai aveam decât 3 avioane. Pentru că
nimeni nu ne înlocuia avioanele. Statul român iniţial a cumpărat de la nemţi 3
escadrile de avioane de vânătoare Messerschmitt 109. Ei, aceste avioane au
venit, au fost montate, puse în linie de zbor şi cu ele am plecat pe front. Ce
a căzut, ce s-a deteriorat, ce a intrat în revizii erau scoase din efectiv.
După primirea brevetului, Mociorniță a cooptat în
escadrila 64 a Grupului 1 Vânătoare pentru antrenamente. În primăvara anului
1944, în România cădeau primele bombe ale aliaților în zona petrolieră Prahova.
Pe 4 aprilie 1944, sublocotenentul Gheorghe Mociorniță pleca în prima sa
misiune de interceptare a inamicului deasupra României. Din luna mai a anului
1944 datează prima sa victorie aeriană împotriva bombardierelor americane care
veneau de la Foggia, Italia. Pe 5 mai dobora un bombardier, iar pe 6 mai un al
doilea. Până pe 23 august 1944, dată la care România a părăsit alianța cu Germania
și Italia, sublocotenentul gheorghe Mociorniță a participat la toate misiunile
grupului său de aviație.
După 23 august 1944, Mociorniță este avansat locotenent
și decorat cu ordinul Coroana României pentru curajul deosebit și pentru
conștiinciozitatea cu care a executat misiunile în folosul armatelor terestre.
Frontul se mutase la vest și tânărul aviator participa la eliberarea
Transilvaniei de Nord de sub ocupația maghiară, a Ungariei precum și la
eliberarea Cehoslovaciei prin misiuni de însoțire, recunoaștere și acoperire
aeriană și atacuri la sol împotriva inamicului. De pe aerodromurile din
Ungaria, Grupul 2 Vânătoare din care făcea parte Mociorniță a spirjinit
operațiunile ofensive ale armatei 27 sovietice. În ultima sa misiune, a 29-a,
locotenentul Gheorghe Mociorniță patrula într-o zonă în care coloane germane
erau în retragere. Pilota un avion de producție românească IAR 80 și era
însoțit de un alt aviator român. Cei doi piloți români au atacat coloana
germană și, din cauză că Mociorniță a coborât prea jos, a fost doborât de antiaeriana
inamică. Trupul său se odihnește astăzi în cimitirul eroilor români de la
Zvolen din vestul Slovaciei.
În cele
29 de misiuni de război, locotenentul aviator Gheorghe Mociorniță a doborât trei
avioane și este considerat un as al aviației. El a fost decorat post-mortem cu ordinele
Steaua României, Coroana României și Virtutea Aeronautică. Resturi ale
aparatului său doborât pot fi văzute astăzi la Muzeul Militar Național din
București. Posteritatea îi este recunoscătoare și prin două memorializări.
Prima este un bust dezvelit în 2015 în orașul natal și a doua este numele său
dat Grupului 86 Vânătoare.