Peisaj în deteriorare
Unul dintre cele mai interesante și neașteptate locuri din București este, fără doar și poate, Parcul Natural Văcărești - sau Delta Văcărești, cum i se mai spune.
Ion Puican, 30.10.2021, 15:15
Unul dintre cele mai interesante și neașteptate locuri din București este, fără doar și poate, Parcul Natural Văcărești – sau Delta Văcărești, cum i se mai spune. Locul este un lac antropic aflat în cartierul Văcărești din partea sud-vestică a capitalei României. Cu o suprafață de aproape 200 de hectare, acest lac a fost conceput inițial ca parte a amenajării complexe de pe râul care traversează capitala, Dâmbovița, trebuind să facă parte din sistemul hidrologic de apărare împotriva inundațiilor a Bucureștiului, în epoca comunistă, dinainte de 1989. Construcția a presupus dărâmarea unuia dintre cele mai frumoase monumente bisericești pe care le avea capitala – Mănăstirea Văcărești. Proiectul inițial a rămas neterminat, iar, după 1989 și căderea regimului comunist în România, lacul a rămas unul din marile proiecte neterminate. În anii ce au urmat, zona a fost recucerită de natură, formându-se astfel o adevărată deltă – cu vegetații diverse, viețuitoare (păsări, animale acvatice, șerpi, dar și vulpi, iepuri, vidre sau altele). Delta Văcărești a devenit un ecosistem stabil, habitatul unor specii protejate. Din 2015, Delta Văcărești este declarată ca parc natural (Parcul Natural Văcărești) – arie naturală protejată – primul parc natural urban din România.
În peisajul Parcului Natural Văcărești, în luna octombrie, a avut loc o apropiere artistică și conceptuală a omului urban cu natura – proiectul „Peisaj în deteriorare” – proiect prin care Bucureștiul, sufocat de betoane, respiră prin artă. Am stat de vorbă cu curatoare și managerul de proiect Gabriela Mateescu, despre organizarea acestui eveniment și despre conceptualizarea care a stat la baza acestuia. Gabriela Mateescu:
„Poziționat în cadrul natural citadin al Deltei Văcărești, proiectul intitulat „Peisaj în deteriorare” reprezintă o cooperare trans-disciplinară, artistică, și totodată o cercetare concretizată în intervenții performative, lucrări de land art și instalații site-specific. Evenimentul a fost organizat de Asociația „Nucleul 0000” și cofinanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în cadrul proiectului „București oraș deschis 2021”. București este un oraș sufocat de beton. Însă, printre plăcile grele care delimitează orașul, natura își cere drepturile și își face singură loc. Pe locul fostului proiect comunist „Lacul de acumulare Văcărești”, demult abandonat, s-a format în ultimii 30 de ani un ecosistem umed, o revendicare a teritoriului propriu, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din țară. Devenită între timp o deltă în adevăratul sens al cuvântului, un ecosistem de sine stătător în inima Capitalei, „Parcul Văcărești” este locul propice pentru a contempla asupra stării naturii și a efectelor intervenției umane.”
Comprimând un întreg univers într-o micro-alveolă, artiști din multiple discipline au descompus teorii post și trans umaniste în limbajul artei contemporane. Cine a participat la proiectul „Peisaj în deteriorare” și cum s-a desfășurat acesta? Gabriela Mateescu ne răspunde:
„În data de 24 octombrie, publicul a fost invitat la o plimbare și să descopere în natură lucrările artistelor Roberta Curcă, Mălina Ionescu, Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. „Pierduți în peisaj” au fost și cursanții atelierului de performance „microRave – încercări de a deveni peisaj”, coordonați de Andreea David, Maria Baroncea, pe muzică de Chlorys. Înainte cu o săptămână de eveniment, am invitat tineri din București cu interese artistice, să vină în Deltă pentru un atelier de performance dansant, profitând de ultimele zile de toamnă însorite. Pentru a ajuta vizitatorii în această călătorie, am realizat o hartă cu coordonatele GPS ale lucrărilor, poziționate la intrările în Deltă și printre lucrări. Au fost realizate trei tururi ghidate în care publicul a parcurs traseul artistic, împreună cu organizatorii și artistele. Instalațiile au fost strânse a doua zi, pentru a respecta spațiul nealterat al zonei.”
Conceptul artistic a presupus un spațiu hibrid – care a prins viață deopotrivă de la freamătul cotidian urban și de la zgomotele unei delte din mijlocul unei metropole. Acest spațiu a fost readus la viață, temporar, pentru a-și pleda pentru propria cauză – respectiv o funcție culturală – locul cel mai potrivit pentru contemplare, un prilej de reconectare cu natura, un posibil moment de meditație asupra efectelor nocive asupra naturii pe care le pot avea intervențiile umane hazardate. La final, Gabriela Mateescu ne-a vorbit despre publicul participant și despre reacțiile acestuia în peisajul urban cuprins de natura Deltei Văcărești:
„Pe lângă publicul specific evenimentelor artistice, a fost o zi de duminică călduroasă în care publicul larg a ieșit la plimbare și astfel a avut ocazia de a se întâlni cu lucrările artistice întâmplătoare, iar reacția lor a fost în primul rând una de uimire, dar și de interes – care a fost satisfăcut de explicațiile artiștilor și a echipei.