Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti
Peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări au fost prezenţi la Bucureşti în perioada 15-21 mai, la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti.
Corina Sabău, 27.05.2017, 14:35
Peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări au fost prezenţi
la Bucureşti în perioada 15-21 mai, la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului
Internaţional de Poezie Bucureşti. Programul festivalului a inclus mese
rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte,
conferinţe şi – pentru prima dată în istoria proiectului – evenimente dedicate
copiilor. Un moment inedit în cadrul ediţiei din acest an l-a reprezintat şi
aniversarea PEN – instituţie importantă şi prestigioasă, care îi integrează pe
scriitorii români în viaţa literară a lumii -, moment care a atras la Bucureşti
membrii PEN din aproape toate ţările europene. Claudiu Komartin, poet, redactor-şef
al revistei Poesis internaţional şi al Casei de Editură Max Blecher, unul
dintre cele mai longevive şi mai cunoscute cluburi de lectură din România, a
moderat o serie de lecturi în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie
Bucureşti. Track: Cred că este important să le arătăm celor
interesaţi de poezie varietatea şi pluralitatea de discursuri care există
astăzi în literatură şi, în mod special, în această zonă foarte specială, care
este poezia contemporană. Spun acest lucru pentru că poezia contemporană are un
public anume şi un anume tip de căutări, de explorări. Nu ştiu cât de important
este rolul meu în cadrul festivalului, dar mie mi-a revenit sarcina de a mă
ocupa de aceste lecturi, în centrul cărora sunt poeţi tineri, poeţi cu vârste
cuprinse între douăzeci şi ceva de ani şi aproape patruzeci. Moni Stănilă şi
Alexandru Vakulovski sunt printre cei mai vârstnici poeţi din generaţia tânără
care citesc zilele acestea. Este vorba de poeţi foarte diferiţi, poeţi clujeni,
poeţi veniţi din Chişinău, poeţi din Bucureşti, este foarte variată paleta.
Unul dintre
poeţii pe care i-am regăsit în programul Festivalului Internaţional de Poezie
Bucureşti este Radu Vancu, totodată cel mai important critic de poezie al
momentului, în opinia lui Mircea Cărtărescu. L-am întrebat cu ce impresii a
rămas în urma Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Track: Până
acum zece ani fiecare generaţie avea un fel de poetică dominantă, un fel de
poetică de grup la care era aproape obligatoriu să te afiliezi, altfel nu
păreai foarte conectat la mişcarea poeziei. Adică dacă erai şaizecist trebuia
să fii oarecum neomodernist, dacă erai optzecist, obligatoriu erai textualist
şi livresc. Acum, însă, constat o diversitate extraordinară a poeticilor;
există poetici foarte corporale, altele sentimentale, altele asumat tehnologice
sau foarte experimentale. Cred că poezia română de astăzi a reuşit să parcurgă
toate formulele poetice, aş putea spune că poezia română documentează întreaga
lume şi îi reproduce diversitatea. Şi acest lucru e foarte îmbucurător pentru
că până acum, nu cred că a existat această diversitate a poeziei la noi. Şi mai
cred că nu logica internă a poeziei ne-a adus aici, ci faptul că poeţii,
scriitorii români sunt foarte conectaţi la ceea ce se întâmplă în poezie pe
plan mondial şi circulă foarte mult, incomparabil mai mult faţă de acum zece
ani, să zicem. Iar asta a însemnat importul de poetici, de moduri de a vedea
lumea, de nume de scriitori. Faptul că am circulat prin nume s-a tradus foarte
rapid într-o diversificare a poeziei. Şi rezultatele se văd acum. Sper foarte
tare că instituţiile culturale din România care se ocupă cu promovarea
literaturii române, de la Institutul Cultural Român la Ministerul Culturii, nu
vor înţelege această identitate naţională pe care o abordează mai nou
instituţional, ca pe o formă de tribalism, de autarhie, de închidere a
graniţelor. Pentru că este evident că
numai în felul acesta, circulând
prin lume, păstrând deschise graniţele, îţi maturizezi cultura şi o faci
infinit mai diversă.
Unul din evenimentele moderate
de Radu Vancu în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti a fost
dezbaterea susţinută de traducătorul Adam J. Sorkin (SUA), Putting a Blotch across the Sun, Tripping up for Good
at the Soul: A Translator’s Evolution. Track: Adam J. Sorkin
a făcut enorm pentru poezia noastră, a tradus zeci de poeţi de-a lungul
vremii. Şi a realizat această mişcare a poeziei române dinspre localismul
nostru înspre politicile occidentale într-un moment în care circulaţia poeţilor
români era mult mai dificilă, se întâmpla foarte rar ca poeţi români să ajungă
în SUA şi să ia contact cu fenomenul cultural de acolo. Or, în acel moment Adam
J.Sorkin a funcţionat ca un fel de spiriduş transfrontalier care aducea
poezie română în SUA şi poezie americană înspre România. Cred că el – dincolo
de meritele lui de traducător – a funcţionat ca un fel de facilitator
cultural, adică a reuşit să faciliteze transferul de informaţie poetică în şi
dinspre SUA şi să catalizeze cumva scrisul de poezie română, ceea ce îl face
mai degrabă un fel de agent cultural, nu doar traducător.
Festivalul
Internaţional de Poezie Bucureşti reprezintă o iniţiativă culturală absolut
necesară în contextul Uniunii Europene şi al valorilor culturale comune
promovate prin intermediul acesteia. La momentul primei ediţii, în 2010,
Bucureştiul se număra printre singurele capitale europene care nu organizau şi
găzduiau un festival de gen de mare amploare. FIPB a suplinit, la scurt timp de
la apariţia sa pe scena culturală românească, acest deficit, iar astăzi aduce
poezia ca gen literar major, dar şi poeţii şi vocile lor distincte, în atenţia
unui public larg, pasionat de diferitele forme de expresie poetică. Este
declaraţia lui Ioan Cristescu,
directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, principalul organizator al
evenimentului.