Poveşti de la Serbările Bistriţei Medievale

Din 2007 încoace, la Bistriţa, sfârşitul de iunie aduce pe străzi cavaleri şi domniţe care reînvie atmosfera medievală şi reconstituie istoria de opt secole a oraşului.

Luana Pleşea, 09.07.2016, 09:25

Din 2007 încoace, la Bistriţa, sfârşitul de iunie
aduce pe străzi cavaleri şi domniţe care reînvie atmosfera medievală şi
reconstituie istoria de opt secole a oraşului. Este vorba despre Serbările
Bistriţei Medievale, festival ajuns la a X-a ediţie şi organizat de Asociaţia
Culturală Bistriţa Medievală.

Florin Săsărman, preşedintele executiv al Asociaţiei
Bistriţa Medievală, povesteşte cu ce aşteptări a fost creat festivalul: În anul 2007, am organizat prima ediţie a Serbărilor Bistriţei Medievale, prin
care am conectat burgul bistriţean la Siebenbürgen, vechea reţea a
oraşelor-cetate medievale din Transilvania. Existau festivaluri medievale în
celelalte oraşe. Primul a început imediat după 1990 la Sighişoara. Noi ne-am
propus să reînviem istoria cetăţii. Încă de la prima ediţie am scenarizat în
stradă, în miezul oraşului şi între oameni, momente din istoria cetăţii
noastre. Aşa am scos la lumină personaje despre care bistriţenii zilelor
noastre nu ştiau absolut nimic, cum a fost, de exemplu, Pfaffenbruder fierarul,
un personaj fabulos, care la 1602, aproape de unul singur a respins o invazie
de mercenari ai generalului Basta. Aceştia au asediat Cetatea Bistriţei timp de
două luni. La un moment dat au reuşit să străpungă zidul. Şi a venit acest
Pfaffenbruder fierarul, care a lăsat deoparte halebarda şi a luat cel mai mare
baros din atelierul său, a intrat în mijlocul duşmanilor şi a semănat panica
între ei. Iar ceilalţi bistriţeni s-au reînsufleţit şi au respins acel atac.
Această secvenţă este doar unul dintre momentele istorice pe care le-am
scenarizat în cele zece ediţii de până acum. Pentru că acest efect de
reînsufleţire l-am urmărit. În niciunul din celelalte oraşe-cetate din
Transilvania unde sunt festivaluri medievale nu se scenarizează momente din
istoria medievală concretă a oraşului respectiv.

După zece ediţii de Serbări ale Bistriţei Medievale,
Florin Săsărman spune că au reuşit să îşi atingă scopul. Mulţi bistriţeni
urmăresc în mod special aceste secvenţe istorice şi mulţi copii participă cu
trup şi suflet la ele. Iată o altă poveste de festival spusă de Florin Săsărman: De regulă, noi am organizat asedieri şi apărări ale cetăţii.
Copiii, invariabil, vin să apere cetatea. Odată, cineva dintre cavalerii,
oştenii oastei care ne asedia a intrat în oraş, între două secvenţe ale
scenarizării, pentru a-şi cumpăra ţigări. Şi a venit un grup de vreo cinci
copii foarte revoltaţi să ne întrebe dacă poate duşmanul să intre în cetate
când vrea. Din locul în care era aşezată tabăra lor, acel om mai făcuse 200 de
metri până să intre în miezul cetăţii noastre. Copiii erau indignaţi. Eu
atunci, foarte amuzat în sinea mea, dar arătând îngrijorare pe faţă, am trimis
garda să îl prindă. Le-am dat satisfacţie copiilor, salvând o eroare făcută de
acel om. Efectul acesta de reînsufleţire a locuitorilor de astăzi ai oraşului
Bistriţa pentru istoria medievală a cetăţii lor este cea mai mare mulţumire pe
care o puteam trăi după zece ediţii de festival.

Când vine vorba despre programul unei ediţii a Serbărilor Bistriţei
Medievale, Florin Săsărman explică faptul că organizatorii încearcă să fie
naturali şi se feresc de festivisme: Pornind de la ceea ce
puteam face noi, am gândit şi programul. Include la fiecare ediţie animaţie
stradală cu cavaleri şi arme medievale – copiilor le place cel mai mult să îi
vadă pe cavaleri că se luptă. Eu sunt castelan încă de la prima ediţie. Odată,
am avut o replică pentru nu mai ştiu ce observaţie făcută din public şi am spus
că nu ar fi existat cavaleri dacă nu ar fi existat domniţe. Cavalerii se luptă,
cavalerii întruchipează onoarea, vitejia, sacrificiul, dar toate acestea
urmăresc cucerirea inimii unei domniţe. Am făcut legătura aceasta cu animaţia
stradală cu cavaleri şi domniţe şi cavalerii întotdeauna trebuie să-şi îndrepte
toate eforturile spre a cuceri zâmbetul şi aprecierea uneia dintre domniţele
aflate acolo. Apoi, avem teatru stradal, pentru că în România există mai multe
trupe care şi cântă, şi fac animaţie stradală cu teatru medieval. La
fiecare ediţie avem invitate câteva formaţii de muzică medievală care cântă şi
în mijlocul oamenilor, la scena mică, şi la scena mare, la spectacolele de
seară. Dar avem şi menestreli ai veacului 21. Cu acest gen de programe
am reuşit să atragem publicul, să îl ţinem lângă noi şi acum sunt convins că
avem un public cunoscător, fidel. Anul acesta, la ediţia a zecea, am
avut şi un moment în premieră în viaţa culturală a cetăţii, am avut o proiecţie
videomapping, în care am inclus secvenţe din toate ediţiile anterioare al
festivalului, secvenţe cu monumente istorice ale Bistriţei, cu istoria oraşului
nostru. Această proiecţie poate fi văzută şi pe youtube.

O
altă premieră la cea de-a X-a ediţie a Serbărilor Bistriţei Medievale a
reprezentat-o prezenţa trupei germane Farfarello, cunoscută în România pentru
că unul dintre fondatorii ei, violonistul Mani Neumann, a fost membru al
celebrei trupe rock Phoenix, în perioada ei germană, iar chitaristul Ulli
Brand, tot din Farfarello, a colaborat, la rândul său, cu trupa lui Nicu
Covaci. La Bistriţa, formaţia Farfarello şi-a lansat cel mai nou material
discografic, albumul ZeitZone.