Problema urșilor din România – abordări diverse

În România știrile despre urși care ajung în zonele locuite au devenit, în ultimii ani, aproape o banalitate.

Eugen Coroianu, 28.04.2023, 17:26

În România știrile despre urși care ajung în zonele
locuite au devenit, în ultimii ani, aproape o banalitate. Aceștia produc
pagube, iar uneori chiar atacă oamenii. Au existat și destule cazuri mortale.
Autoritățile încearcă să rezolve problema, fie prin relocarea animalelor
intruzive, fie – în ultima instanță – prin vânarea acestora.

Recent, chestiunea
a fost abordată public și de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna
Tanczos. Prezenţa omului în habitatul ursului şi creşterea constantă a
numărului de urşi, care pun presiune din ce în ce mai mare asupra stânelor şi
culturilor agricole, reprezintă principalele cauze pentru care, în 2021, a crescut
numărul de incidente faţă de anii precedenţi, spune acesta.

Conform datelor
ministerului, în 2021 au fost înregistrate 41 de incidente şi 4 morţi,
comparativ cu 2020 când au fost raportate 6 incidente şi un mort. În 2019 s-au
înregistrat 29 de incidente şi 8 morţi. Barna Tanczos a vorbit la o conferinţa
de presă de prezentare a implementării Planului naţional de acţiune
pentru conservarea populaţiei de urs brun. El a subliniat că, în urmă
măsurilor legislative luate, atât Sinaia, cât şi Băile Tuşnad, precum şi celelalte
staţiuni au putut să relocheze, fără autorizaţii de la Bucureşti, fără
proceduri complicate, acele exemplare sau familii de urși care frecventau
localitățile turistice. Ministrul a atras însă atenția că doar prin intervenţie
problema nu se poate rezolva, fiind nevoie și de prevenție.

Exact în acest
sens, organizația de mediu WWF România derulează un proiect inedit, în centrul
țării, la Băile Tușnad, care să asigure conviețuirea om – urs. În ce constă
acesta ne spune Cristian-Remus Papp, coordonator Departament Specii Sălbatice: Acest concept este unul care se bazează, până la urmă, pe colaborarea
cu toți factorii interesați: avem sprijinul primăriei locale, sprijinul
organizațiilor din zonă, inclusiv al gestionarilor de fonduri cinegetice, dar
și al sectorului turistic, pentru că toți contribuie într-o oarecare măsură la
managementul ursului la nivel local. Și atunci am format un parteneriat prin
care noi încercăm să dezvoltăm o comunitate Bear Smart. Acest model au luat
ființă în America, exact în zone cu probleme similare, iar aceste comunități nu
fac altceva decât să vină cu niște exemple de bună practică, cu anumite
activități care să demonstreze că este posibilă coexistența între om și,
respectiv, urs. Sigur, prin aplicarea anumitor metode, această comunitate, care
nu are o atitudine negativă asupra ursului ci, din contră, încearcă cumva să
soluționeze problemele țînând urșii la distanță, în timp ce comunitatea, dar și
turiștii, în cazul nostru, să fie până la urmă în siguranță.

Conservarea urșilor și siguranța oamenilor este
ceea ce ne dorim cu toții, iar pentru aceasta avem nevoie de soluții durabile,
rezultate din implicarea și participarea incluzivă a tuturor părților
interesate. Ursul brun a fost întotdeauna prezent în preajma localității
noastre. El este un element emblematic pentru această zonă. Soluția pe care
dorim să o implementăm este menită să păstreze siguranța locuitorilor și
turiștilor, concomitent cu protejarea ursului brun a explicat la rândul sau
Butyka Zsolt, primarul orașului Băile Tușnad.

Proiectul derulat aici se
constituie într-o soluție completă. Iată câteva aspecte, descrise de
Cristian-Remus Papp:
Venim inclusiv cu echipament
suplimentar de protecție, astfel încât proprietățile care sunt expuse să fie
securizate. Și aici vorbim de garduri electrice, care sunt 100% inofensive,
practic. Sigur că provoacă un anumit impuls, dar asta nu face rău animalului pe
termen lung, adică nu vorbim de o metodă care să ucidă urșii. Pe de altă parte,
ne gândim și la un sistem care să avertizeze urșii atunci când se apropie
mașinile, pentru că și pe o intrare și pe cealaltă intrare a localității Băile
Tușnad există incidente cu urși loviți de către autovehicule. Vorbim de o zonă
care este practic un coridor ecologic, coridor care nu face altceva decât să
faciliteze trecerea urșilor dintr-o parte în altă a râului Olt. Și, desigur,
anumite soluții pot fi implementate imediat, altele în timp, în funcție de
bugetul disponibil. Ce am reușit până acum să facem este să achiziționăm
anumite echipamente pentru echipa de intervenție care funcționează deja la
nivel local. Noi dorim să venim și cu un studiu care să documenteze
interacțiunea între urși și respectiv om, să vedem în ce condiții urșii rămân
în zonă, ce îi atrage – dacă vorbim poate de gestionarea precară a deșeurilor
sau de hrănirea complementară care se practică în pădurile din jurul
localității. Pentru asta vom folosi inclusiv niște colare cu GPS, adică îi vom
putea monitoriza prin satelit. Vrem să achiziționăm două colare video care să
documenteze interacțiunile între urși, dar și între urși și alte specii,
respectiv între urși și oameni.

România are cea mai mare populaţie de urşi din
Europa, aproximativ 8 mii de exemplare, potrivit datelor primului studiu de acest
fel din ultimii opt ani.