Programul Spaţii Verzi 2020
MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat continuă şi în 2020 Programul Spaţii Verzi, prin care se finanţează proiecte de mediu.
România Internațional, 28.02.2020, 14:28
MOL România şi Fundaţia pentru
Parteneriat continuă şi în 2020 Programul Spaţii Verzi, prin care se
finanţează proiecte de mediu.
Programul este destinat organizaţiilor
neguvernamentale în parteneriat cu instituţii de învăţământ sau instituţii
publice din oraşele României. Se pot solicita fonduri pentru înfiinţarea şi
reabilitarea parcurilor publice, terenurilor de joacă, parcurilor şcolilor,
grădiniţelor cu implicarea comunităţii în scopul utilizării comunitare.
Lansat în 2006, programul s-a
concentrat asupra spaţiilor verzi urbane, dar începând din anul 2009 s-a
întregit cu o nouă componentă: Arii Naturale Protejate, prin care se
urmăreşte promovarea şi popularizarea ariilor protejate din România. Până la 20
februarie, organizaţiile de mediu s-au înscris deja pentru finanţare în cadrul
uneia dintre cele două componente ale programului: spaţii verzi urbane şi arii
naturale protejate. Din 2018 se acordă finanţare şi pentru proiectele care au
ca temă Săptămâna Europeană a Mobilităţii,
(care are loc în luna septembrie) care implică activităţi şi acţiuni ce
presupun un grad ridicat de implicare a comunităţii. László Potozky,
director al Fundaţiei pentru Parteneriat.
Pentru
2020, am menţinut cele două componente şi, văzând succesul programului de până
acum, am crescut suma totală a programului la aproape 800 de mii de lei. O altă
noutate este faptul că a crescut puțin şi valoarea maximă ce poate fi
solicitată în cadrul unui proiect, ceea ce înseamnă că pentru proiecte pe Spații
verzi urbane poate fi cerută suma de 11 mii de lei, iar pentru proiectele ce
privesc Ariile protejate din România suma maximă este de 26 de mii de lei.
Bucureştiul este unul dintre cele mai poluate
oraşe, susţin activiştii de mediu, poluare provocată de traficul auto,
şantierele care nu sunt monitorizate aşa cum ar trebui, de electrocentrale și
de centralele de apartament. Un alt factor care contribuie la creşterea
poluării din Bucureşti este lipsa spaţiilor verzi. Conform Primăriei capitalei, Bucureștiul ar avea,
în acest moment, nu mai mult de 23 de metri pătrați de spații verzi per
locuitor, în condițiile în care legislația, atât cea europeană, cât și cea
națională, prevede un minimum de 26 de metri pătrați. Alte cifre oferite de
Curtea de Conturi arată că am avea doar 9, 86 mp de spaţiu verde pentru fiecare
bucureştean.
László Potozky: Pe zona urbană, începând
cu primii ani din noul mileniu, erau destul de multe articole în care se
vorbea despre insuficienţa spațiilor verzi
sau starea în care se află acestea, despre urbanizarea intensivă a orașelor
noastre. Ați văzut că se construiește foarte mult și de multe ori aceste
construcții sunt făcute în dauna spațiilor verzi existente care și atunci erau
insuficiente. Se făceau şi nişte comparații între București și alte
capitale și ne arătau că stăm foarte prost la acest capitol.
Deci am zis
că ar merita să începem cu un asemenea program în care să încercăm să salvăm
sau să îmbunătățim ceea ce avem şi să înfiinţăm spaţii noi, unde se poate.
Deci, pe componenta de Spaţii verzi urbane, pot să vă spun că după 14 ani avem
nişte cifre impresionante. Prin proiectele finanţate s-au înfiinţat şi refăcut
peste 550.000 de mp de spaţiu verde. Mi se pare mult, dacă vorbim de
proiecte mici care pe vremuri erau de 7000 de lei, iar acum au ajuns la 11000 de lei. La fel,
s-au plantat peste 80.000 de arbori şi copaci, peste 85.000 de arbuşti,
nemaivorbind de latura educativă.
În cadrul acestui program se pune accent şi pe educaţia tinerilor, prin
activităţi de educaţie ecologică non-formală, desfăşurate în grădiniţe, şcoli,
ori în comunitatea mai largă în cadrul căreia se desfăşoară proiectul
respectiv. Astfel, tinerilor de vârstă școlară, studențior şi voluntarior, pe
lângă faptul că participă la aceste proiecte, li se asigură şi diverse
activităţi educative legate de protejarea pădurilor, a apelor, de
managementul deșeurilor, ecosisteme, monitorizarea biodiversității,
reguli de conduită în ariile naturale protejate etc.
Laszlo Potozky Imi place de foarte multe ori să amintesc că dacă există un domeniu în care
România excelează sau ocupă un loc fruntaş în UE acela este al biodiversităţii de care încă mai dispunem. Deci,
suntem cei mai buni la acest capitol din Europa. Dar, din pacăte, sumele pe
care le acordă statul român pentru conservarea naturii sau protejarea ariilor
naturale sunt egale cu zero. Si atunci noi avem și alte programe prin care
sprijinim protecţia biodiversității și, ca urmare, putem vorbi de sute de
proiecte cu intervenții benefice în diverse arii protejate, de la
parcuri naționale până la arii protejate locale de dimensiune mai mică.
Vă dăm câteva exemple: 141 de Tabere tip Junior Ranger, de câteva zile, în care
copiii învață cum să se comporte în natură, ce înseamnă o arie protejată, o
plantă protejată, cum să ne raportăm la
ele. De asemenea, au fost amenajate, de către cei care au implementat proiecte,
peste 100 de trasee tematice de diverse tipuri în aceste arii protejate. Per
total, au fost peste 1270 de activități educative extrașcolare de educație
ecologică prin intermediul celor două componente.
În
cei 14 ani de existenţă a
Programului Spaţii Verzi au fost finanțare în total 620 de proiecte în care
s-au implicat mai multe de 235.000 de persoane, mai ales copii şi tineri. Anul
trecut, datorită numărului mare de proiecte implementate în cadrul componentei
Spaţii Verzi Urbane, finanţatorii au decis premierea a două proiecte. Ceasul floral de la Colegiul Naţional Petru Rareş,
proiect implementat la Piatra Neamţ de Asociaţia de Părinţi – Petru Rareş din Piatra-Neamţ, şi proiectul Joc şi
veselie în curte-i armonie, implementat de Asociaţia Piticot Dej. În cadrul acestui proiect au fost
amenajate o alee senzorială, un labirint şi o grădină cu plante aromatice, prin
plantarea a aproape 150 flori, în curtea grădiniţei. Totodată, s-a vopsit
gardul grădiniţei în culori vesele, s-a echipat spaţiul de joacă, s-a
recondiţionat mobilierul existent în curte şi s-au plantat peste 200 arbori şi arbuşti.