Clădirile verzi din România
Construcţii sustenabile, durabile, realizate pe baza unor standarde şi norme ecologice, cu un design modern, bine izolate, non-toxice şi cu un impact minim asupra mediului înconjurător.
România Internațional, 26.01.2018, 13:13
Construcţii
sustenabile, durabile, realizate pe baza unor standarde şi norme
ecologice, cu un design modern, bine izolate, non-toxice şi cu un impact minim
asupra mediului înconjurător. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile
caselor verzi, un concept care prinde contur şi în România. Marile oraşe
ale lumii au adoptat această iniţiativă sustenabilă, de mulţi ani,
punând accent pe inverzirea oraşelor, pe o îmbinare plăcută a arhitecturii
verzi cu clădirile înalte sau cu
edificiile istorice. Trendul edificiilor verzi este încurajat şi de
organizaţiile care certifică proiectele rezidenţiale responsabile faţă de mediu
şi eficiente energetic. Conform organizatiei Build Green România, unul dintre
cei mai mari auditori energetici de cladiri verzi pentru construcţiile
realizate în România, ţara noastră stă bine la acest capitol. În topul celor
mai verzi clădiri de birouri din România, certificate BREEAM şi LEED (cele mai
cunoscute metodologii de certificare a cladirilor verzi), se regăsesc, în mare
parte, construcţii din Bucureşti şi Cluj-Napoca.
Insă, piaţa evoluează diferit, dacă ne referim la clădiri
de birouri, comparativ cu clădirile rezidenţiale, după cum ne spune Elena
Raştei, activist de mediu şi specialist în sustenabilitate: In privinţa ansamblurilor rezidenţiale,
trendul e recent. Vorbim de unul
dintre primii dezvoltatori, care au început să construiască clădiri
certificate, Studium Green din Cluj Napoca, care în 2012 a finalizat clădirea
abia în 2013-2014. În Bucureşti primele clădiri sunt cele apărute în 2016-1017, extrem de
recent. In privinţa clădirilor
comerciale, acolo avem un procent mai mare de clădiri certificate. Primele
clădiri certificate au apărut în 2009-2010. Este un trend accendent. Dacă
ne referim la clădirile rezidenţiale, locatarii încep să caute locuinţe de o
calitate mai bună şi mai sănătoasă. Lumea începe să se gândească la ce inspiră
în interior. Aici nu e vorba de
tehnologii, cât de soluţii precum implementarea de strategii bioclimatice în
faza de proiectare în care se maximizează accesul luminii
naturale în interiroul locuintei, posibilitatea de ventilaţie naturală, o
independenţă de tehnologiile mecanice sau o reducere a tehnologiilor mecanice,
finisaje fără compuşi organici volatili toxici care ştim că afectează sănătatea
locatarilor. Apoi, calitatea mediului interior este influenţată şi
de etanşeitatea anvelopei, dacă există sau nu pungi termice care
ştim că sunt responsabile de apariţia igrasiei. Materialele joacă un rol extrem
de important, ce fel de materiale sunt, unde sunt ele produse, cât sunt de
toxice aceste materiale.
Unele clădiri
pot fi îmbrăcate complet cu plante, sunt aşa-numitele grădini verticale. Plantele nu
numai că ornează superb celelalte materiale utilizate la construcţie, dar oferă
şi multe alte beneficii: zgomot redus, răcoare, aer proaspăt şi o bună
dispoziţie a locatarilor. Într-o clădire verde, fiecare apartament are acces la
o oază de vegetaţie cu sisteme centralizate de irigaţii şi iluminare, aşa cum
este cazul unui ansamblu rezidenţial din Bucureşti, o clădire invadată de
vegetaţie. Aici, spaţiile de vegetaţie sunt astfel distribuite încât şi cel mai
mic apartament are o jardinieră generoasă, pe când apartamentele mai spaţioase
beneficiază chiar de terase verzi. Elena Raştei: Când vorbim de spaţii verzi, avem două tipuri
de impact asupra terenului, dacă e teren verde şi dacă e teren dezafectat. Un
teren dezafectat are o calitate mai bună, din punct de vedere sustenabil,
atunci când este revitalizat, regenerat şi reintrodus în sistem, comparativ cu
un teren verde pe care îl distrugem atunci când construim. Deci un teren
verde, în faza iniţială, are un impact mai mic asupra indicelui de
sustenabilitate. Dar putem avea şi spaţiu verde pe clădire, pe terasele şi
pe acoperişul clădirii. Acest spaţiu verde poate fi de două tipuri:
intensiv şi extensiv. Este intensiv atunci când avem copaci, când avem un
substrat de cel puţin 30 cm pentru a susţine rădăcinile, costuri mai
mari, un sistem de irigaţii prin picurare şi o atenţie mai mare la structura
clădiri care să sustină aceste spaţii verzi. De exemplu, clădirea Central District
din Bucureşti are această combinaţie de spaţiu verde intensiv şi
extensiv. Extensiv înseamnă un spaţiu verde cu un substrat mai mic, de
minim 10 cm, care poate fi irigat manual iar plantele sunt locale,
uşor adaptabile şi care necesită mai puţină apă.
Ansamblul a fost desemnat, în
toamna anului trecut, ca fiind cea mai performantă clădire rezidenţială
din România, în cadrul unui concurs internaţional de la Londra (European
Property Awards). De altfel, România este pionieră în Europa la politici
inovatoare pentru sectorul clădirilor verzi. A redus impozitul pe
clădiri verzi şi a propus iniţiativa ipoteca verde, adică este încurajat atât
dezvoltatorul proiectului să construiască proiecte ecologice, cât şi clienţii
să poată lua un împrumt de la bancă cu o dobândă mai mică.
Deşi
se investeşte cu 20% mai mult în construirea unei clădiri verzi, preţul de
vânzare al unui astfel de apartament este aproape la fel ca în cazul unei
locuinţe clasice. In plus, clientul
final va avea costuri de întreţinere şi mentenanţă mult mai scăzute decât la o
clădire normală.
La nivel european, România se
clasează printre pieţele tinere din punct de vedere al certificărilor verzi.
Dacă până în anul 2015, în România existau 200 de locuinţe verzi,
în prezent sunt în proces de certificare peste 6000 de locuinţe, în 22 de
proiecte. Iar în privinţa clădirilor comerciale, pe certificarea LEED sunt în
jur de 50 de clădiri, iar pe certificarea BREEM sunt aproape 80 de clădiri.
Sistemul de clasificare american LEED şi sistemul britanic de evaluare BREEAM
sunt cele mai cunoscute şi cele ami folosite la certificările de clădiri verzi
din România.