Raport ONU privind protejarea regiunii Dunăre-Carpaţi
Cunoscută pentru comorile sale naturale, regiunea Carpaţi-Dunăre se află în mare pericol din cauza infracţionalităţilor asupra mediului, avertizează Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, organizaţia internaţională WWF
România Internațional, 29.12.2017, 11:01
Cunoscută pentru comorile sale naturale, regiunea
Carpaţi-Dunăre se află în
mare pericol din cauza infracţionalităţilor asupra mediului, avertizează
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, organizaţia internaţională WWF şi Centrul de cercetări Eurac
Research. Tăierile ilegale de lemn, comerţul cu specii sălbatice sau cu
sturioni, captarea râurilor de munte ameninţă biodiversitatea acestei zone, în
ciuda legislaţiei europene şi internaţionale privind protejarea naturii. In
acest an, 24 de mii de hectare de păduri virgine din România, împreună cu alte 5.500
hectare de păduri de fag cu structuri primare şi păduri virgine din Carpaţi şi
din regiunea Podillya din Ucraina au fost desemnate situri ale Patrimoniului
Mondial UNESCO datorită excepţionalei lor bogăţii naturale.In plus,
pădurile din Carpaţi adăpostesc cele mai mari populaţii de carnivore mari,
care, deşi sunt protejate de legi internaţionale şi de convenţiile UE, continuă
să fie expuse braconajului. WWF România lucrează de mai bine de 10 ani în
această regiune, derulând proiecte pentru păstrarea diversităţii
biologice, a speciilor sălbatice şi a ecosistemelor naturale.
Orieta Hulea,
director general la WWF România ne-a declarat: România deţine o
valoare inestimabilă prin
pădurile virgine şi cvasivirgine. WWF România, împreună cu alte organizaţii de
mediu, a început un proces amplu de identificare a acestor zone. S-a pornit de
la o estimare de aproximativ 200 de mii de hectare, cu 6-7 ani în urmă. Apoi
s-au început evaluări în teren şi
sistematic se scanează suprafeţe, însă procesul de includere a acestor
suprafeţe (confirmate în baza unor criterii ştiinţifice ca păduri virgine) în
Catalogul Pădurilor Virgine, care a fost înfiinţat anul trecut, este unul
anevoios. Acolo unde există păduri în proprietatea statului procesul este puţin
mai uşor, ele trec imediat sub protecţie strictă, însă acolo unde vorbim de
păduri private, procesul întâmpină obstacole, pentru că proprietarii de păduri
îşi dau foarte greu consinţământul ca aceste păduri să fie protejate. De aceea,
pentru a asigura pădurile care vor intra în Catalog şi a facilita acest proces,
este nevoie şi de măsuri compensatorii pentru proprietarii privaţi. Apoi ne mai
confrutăm cu fenomenul tăierilor ilegale. Cu toate că s-au făcut multe
demersuri, problema s-a mai diminuat prin controale şi printr-o
monitorizare mai atentă a lucrărilor silvice.. dar incă există tăieri ilegale.
De aceea este nevoie ca România să îşi pună la punct Inspectorul Pădurii, acel
sistem de urmărire a masei lemnoase, care permite identificarea în timp real a
unor astfel de situaţii şi intervenţie. Deci control şi
intervenţie.
În
ultimele trei decenii capturile de sturioni au scăzut cu peste 99% la nivel
mondial, din cauza scăderilor severe ale populaţiilor din această specie. In
bazinul Dunării trăiesc însă ultimele populaţii viabile de sturioni pe de
întregul continent. Pentru a proteja această specie, anul trecut s-a
prelungit prohibiţia la pescuitul de sturioni cu încă cinci ani. Dintre cele
şase specii de sturioni din bazinul Dunării, una a disparut complet, iar
restul sunt ameninţate cu dispariţia. Orieta Hulea, director general la
WWF România: Pescuitul la sturioni este strict interzis. Se
dau aprobări speciale doar în cazul cercetărilor ştiinţifice. Ne confruntăm
însă cu un fenomen de braconaj şi acolo încă sunt multe de făcut în ceea ce
priveşte controlul. Există şi un raport pe care noi
l-am publicat, în anii trecuti, legat de comertul ilegal cu caviar, au fost şi
confiscări, în urmă cu un an a fost confiscată o cantitatea foarte mare de
carne şi de icre negre. Deci Poliţia de Frontieră depune eforturi în acest
sens, însă eforturile trebuie concertate şi lucrat foarte mult şi cu
comunităţile de pescari din lungul Dunării. Aici există şi o problemă socială,
pentru că braconajul vine ca un mijloc de reîntregire a resurselor materiale în
cadrul acestor comunităţi. Deci trebuie intervenit cu tot felul de
oportunităţi, de mecanisme prin care cei care au înclinaţia spre a
încălca legislaţia să poată să aibă şi alte opţiuni pentru a-si
întregi veniturile.
Specialiştii
avertizează şi asupra dispariţiei păsărilor sălbatice din specii protejate în
regiunea Dunăre Carpaţi. Zeci de milioane de păsări sunt ucise ilegal în zona
Mării Mediterane, în fiecare an, fenomen răspândit şi în România.
Orieta Hulea: Chiar anul acesta au fost confiscate în Italia,
de la doi vânători italieni, păsări împuşcate în România. Vorbim de păsări mici
care ajung în ţările din vestul Europei. Unele păsări sunt protejate de legi
internaţionale. A mai fost un caz la graniţa cu Ungaria unde au fost confiscate
câteva mii de păsări. Se pare că există o cerere în ţările din Occident,
în special în Italia, pentru aceste păsări care se consumă ca delicatese în
restaurante de lux. Impactul este devastator în
populaţiile acestor păsări mici care au şi ele rolul lor în ecosistem.
Regiunea Dunăre-Carpaţi, socotită ca fiind
printre cele mai importante eco-regiuni din lume, are nevoie de o administrare
durabilă şi de
o colaborare mai puternică între agenţiile naţionale şi între statele din
regiune privind schimbul de informaţii şi aplicarea legii, susţin autorii
studiului. În plus, mai este nevoie şi de punerea în aplicare a legilor Uniunii
privind natura şi viaţa sălbatică, inclusiv Planul de acţiune al Uniunii
Europene împotriva traficului de specii sălbatice.