Zimbrul în libertate

Zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, a avut mult de suferit de pe urma braconajului şi a fragmentării habitatului.

România Internațional, 28.04.2017, 13:46

Zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, a avut mult de suferit de pe
urma braconajului şi a fragmentării habitatului. A dispărut din
sălbăticie, în vestul Europei, încă din secolul al XI-lea, doar 50 de
exemplare au mai supravieţuit în toata
lumea. Din a doua jumătate a secolului trecut, treptat, zimbrii au fost
reintroduşi în câteva păduri din Europa. După o absenţă de aproximativ 200 de
ani, zimbrul european a fost reintrodus şi în România, încă din 1958,
când s-au pus bazele primei rezervaţii lângă Haţeg, la Slivuţ. După 10 ani s-a
deschis şi rezervaţia din Moldova, în Parcul Natural Vânători Neamţ.

In 1983,
apare o altă rezervaţie de zimbri în Dâmboviţa, la Bucşani, în prezent
fiind una dintre cele mai mari din ţară ca număr de exemplare de zimbri.
Anul trecut existau aici 32 de zimbri adulţi şi 5 pui. In 2008 se
pun bazele unei alte rezervaţii în comuna Vama Buzăului, iar în 2012
WWF – România şi Rewilding Europe au demarat iniţiativa de reintroducere a
zimbrilor în Munţii Ţarcu, primul transport având loc în luna mai 2014. În fiecare an de atunci, în
primăvară sau la început de vară, au loc noi transporturi de zimbri de la
centre de reproducere şi rezervaţii naturale din Europa, din ţări precum
Belgia, Germania, Italia sau Suedia. De asemenea, se are în vedere repopularea
cu zimbri a Munţilor Poiana Ruscă, din vecinătatea Munţilor Ţarcu.

In
prezent există 25 de zimbri în libertate în Munţii Ţarcu şi 29 de zimbri în
pădurile din Moldova. Reprezentanţii Parcului Natural Vânători Neamţ derulează
de şase ani cu succes un program de punere în libertate a acestor
animale. Sebastain Cătănoiu, directorul Parcului: Este
singurul loc din ţară în care zimbrii se găsesc şi în stare de libertate, şi în
stare de semi-libertate şi în stare de captivitate. Avem 7 zimbri în grădina
zoologică care pot fi văzuţi de către public tot timpul, 13 zimbri în ţarcul de
aclimatizare, în semi-libertate unde sunt pregătiţi pentru a fi puşi în
libertate şi 29 sunt în libertate începând din primăvara acestui an când am
eliberat alţi patru. De şase ani am făcut eliberări an de an, din 2012. Vă pot
spune că în aceşti şase ani zimbrii au explorat cam 60 de mii de hectare, au
depăşit limitele parcului. Unii zimbri au ajuns aproape de Lacul de acumulare
de la Bicaz, alţii au trecut deja în judeţul Suceava. Cei din semi-libertate au
un ţarc de 180 de hectare, sunt pregătiţi pentru sălbăticie, primesc hrana doar
în timpul iernii. Vara se descurcă cu resursele din ţarc, astfel încât atunci
când vor fi puşi în libertate să ştie să folosească flora şi resursele de hrană
din teren. Vă mai pot spune că din cei 29 de zimbri din sălbăticie, 6 au fost
fătaţi în libertate, n-au avut niciodată contact cu omul, sunt sălbatici sută
la sută.

Pe lângă Rezervaţia de
zimbri, lângă Parcul Natural Vânători Neamţ se află Pădurea
de argint o rezervaţie de tip mixt forestieră şi peisagistică. Se
întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2,4 ha şi este alcătuită dintr-un arboret
de mesteacăn. Pădurea are arbori bătrâni cu vârste de peste 100 de ani, dar şi
arbori mai tineri de 20 până la 50 de ani. In apropiere se află şi
rezervaţia forestieră Codrii de aramă care se întinde pe o suprafaţă de
10,2 ha şi cuprinde în cea mai mare parte goruni seculari, dar şi
specii de plante de o rară frumuseţe. O altă rezervaţie naturală este Pădurea
de smarald (Rezervatia de stejari Dumbrava) cu o suprafaţă
de 56,6 ha care conservă stejari seculari şi peste 200 de specii de plante
vasculare.

Vama
Buzăului este o localitate pitorească de la poalele Munţilor Ciucaş din
judeţul Braşov. Aici se află şi cea mai nouă rezervaţie de zimbri din
România, zimbri care vor fi redaţi sălbăticiei în următorii ani, după cum
ne spune Tiberiu Chirilaş, primarul localităţii Vama Buzăului: Această
rezervaţie are două componente. Ca orice rezervaţie, scopul ei este salvarea
acestei specii şi repopularea zonei cu acest exemplar, iar a doua componentă se
referă la componentaturistică
care funcţionează cu succes. Anul trecut, de exemplu, au trecut pragul
rezervaţiei aproximativ 14.000 de persoane. Rezervaţia a fost înfiinţată la
finalul anul 2008, am pornit de la 10 exemplare de zimbri, iar acum, în 2017,
rezervaţia are 37 de exemplare de zimbri. Avem solicitări de la anumite
structuri de profil pentru a furniza din aceste animale pentru a fi redate în
libertate şi în alte zone din ţară. De exemplu, avem o solicitare de la WWF
România pentru o repopulare undeva în zona Caraş Severin. De asemenea, cei de
la Vânători Neamţ au făcut o astfel de solicitare. Noi avem acum 11 hectare şi
avem intenţia de a extinde această rezervaţie pe încă 80 de hectare. Practic, această
extindere a rezervaţiei nu este o necesitate rezultată din creşterea
numărului de exemplare, ci pentru a reda în libertate aceste animale. Această suprafaţă de 80 de hectare va fi
pentru zimbri o zonă de semi-libertate, o
pregătire a lor pentru redarea în libertate.

Cu ajutorul fondurilor europene, primarul Vămii Buzăului ar dori să pună la
dispoziţia turiştilor câteva dintre gospodăriile localităţii pentru practicarea
agroturismului. Astfel
turiştii vor putea participa la toate activităţile zilnice ale familiei
respective, fiind un bun prilej de a promova şi produsele tradiţionale din zonă:
Mi-aş dori capensiunile-agroturistice
să se dezvolte la nivelul comunei Vama Buzăului, deoarece turiştii care vin
aici şi trec pragul Rezervaţiei să zăbovească câteva zile în zonă pentru că
avem ce arăta. Dincolo de această Rezervaţie, avem Cascada Urlătoarea, avem
trasee turistice care duc spre Muntele Ciucaş, avem festungurile, avem vechea
vamă din localitatea noastră unde ne dorim chiar să facem un Muzeu al Vămii.

Masivul Ciucaş
aparţine Carpaţilor de Curbură şi se remarcă prin stâncăriile lui
specifice, dar şi printr-o biodiversitate remarcabilă. Găsim aici 22 de
habitate de interes comunitar, peste 1 200 de specii de plante, câteva mii
de hectare de păduri virgine, 22% din totalul fondului forestier de aici.