Dealul Consul, inclus în traseele turistice
Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, fiind unicul parc naţional din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică.
România Internațional, 31.03.2017, 15:23
Parcul Naţional Munţii Măcinului este o arie protejată de
interes naţional, situată în partea sud-estică a României, în Dobrogea. A fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, fiind unicul parc naţional
din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică. Intâlnim aici
stepa pontico-balcanică cu o vegetaţie foarte rară la nivel european.
Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naţional îl
costituie numărul foarte ridicat de specii de plante ameninţate cu dispariţia
din care multe sunt întâlnite în România doar în Dobrogea, majoritatea nefiind
protejate în alte rezervaţii naturale. In aceşti munţi, nu departe de comuna
Izvoarele, se află Dealul Consul, un pisc de piatră vulcanică pe care
autorităţile vor să-l includă în acest an într-un circuit turistic. Vor fi
realizate patru noi trasee turistice care includ situri arheologice, obiective
religioase şi multe multe peisaje. Dealul Consul are o altitudine de 333 de
metri şi a fost declarat rezervaţie naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand
I, din Niculiţel, în anul 1927.
Aflăm mai multe de la directorul Parcului
Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca: Dealul Consul, care este punct de
plecare pentru primul traseu: Consul, Alba, Valea Teilor, este una
din cele două rezervaţii declarate de Regina Maria în anul 1927. A fost o decizie luată în urma unei deplasări,
cu un an în urmă (1926), a unui alai cu regele Ferdinand, cu regina Maria şi cu
principesele. Au plecat pe o navă din
Olteniţa si au ajuns şi pe aceste meleaguri dobrogene, pe Braţul Măcin. Au fost
fermecaţi de aceste tărâmuri de basm, cum le numeau ei, dar şi de
bogata vegetaţie. La Dealul Consul, Regina Maria a găsit un loc minunat
pentru pictură. Aici există o interferenţă dintre plantele de stepă şi plantele
de umiditate, pentru că se află şi râul Taiţa care se varsă în Marea Neagră şi
îi dă un aspect deosebit, atât peisagistic, cât şi ştiinţific. Regina Maria
fiind însoţită de un farmacist îl tot întreba de aceste
plante şi peisaje minunate, iar acesta îi explica că sunt plante rare care se
întâlnesc, multe din ele, numai în Dobrogea. Iată avem onoarea să
includem acest deal într-un traseu turistic ce sigur va trezi interesul
iubitorilor de frumos. Munţii Măcinului pot fi vizitaţi pe jos, călare sau cu
bicicleta. Trasele de cicloturism au dificultate medie şi fac legătura între
localităţile limitrofe parcului. Pe creste şi la poalele munţilor sunt cetăţi
antice şi mânăstiri ce constituie puncte de interes pentru ecoturism şi turism
religios, pe lângă cel peisagistic.
Viorel Roşca: Zona Munţilor Măcin, în
general, reprezintă o alternativă turistică unică în care pot fi admirate
peisaje arhaice sculptate de vânt de 500 de milioane de ani încoace. Dar
partea de fundament geologic, important din punct de vedere ştiinţific, susţin
o altă bogăţie neasemuită, cum ar fi cea dată de elementele de vegetaţie.
Intâlnim poiene sângerii cu bujorul românesc sau cu bujorul de stepă,
frăsinelul, garofiţe de stâncă, specii de orhidee, irişi deosebiţi. Deci
sunt zone pe care încercăm să le promovăm pentru publicul larg iubitor de frumos,
de recreere şi linişte, pentru că, până în prezent, Munţii Hercinici sunt
cunoscuţi mai mult pentru lumea ştiinţifică, pentru masteranzi, doctoranzi care
găsesc aici tărâmuri de explorat şi care pot dezvălui încă multe taine din
punct de vedere ştiinţific. Mai întâlnim aici
o specie de codiţa şoricelului pitică, de 15 cm, dar numai dacă o atingi
emană un miros puternic ca de mosc, alături de brânduşa aurie, avem şi o
specie numită Talpa Leului care este o raritate. Arealul natural al
acestei specii este în Anatolia – Turcia sau Iran. O specie interesantă
este cărpiniţa (Carpinus
orientalis) care îşi desfăşoară coroana
globuloasă, ca o umbrelă protectoare asupra celorlalte plante în timpul arşiţei şi cu
rădănicile care se întind pe o rază de 25 de metri fixând vegetaţia şi solul pe
Dealul Consul. Iarba de aur este o altă specie care apare ca un crâmpei
reprezentativ din ceea ce înseamnă bioregiunea stepică a Dobrogei.
Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase,
combinate cu prezenţa unor ecosisteme acvatice din apropiere, oferă în Munţii
Măcinului, condiţii favorabile pentru existenţa unui număr mare de specii şi
exemplare de păsări. Munţii Măcinului reprezintă de asemenea o verigă
importantă a căilor de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi
Siret. Numeroase păsări migratoare tranzitează acest coridor. Găsim aici şi cea mai
importantă zonă de cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă. În
crăpăturile stâncilor din Munţii Măcinului cuibăreşte şoimul
dunărean (Falco cherrug), una din cele mai periclitate specii din
România, dar şi şorecarul mare (Buteo rufinus). Viorel Roşca: Munţii Măcinului
reprezină un coridor inestimabil pentru migraţie, migraţia păsărilor răpitoare
mari. De pe Muntele Consul se pot vedea aproape de timpul sezonului turistic
păsări importante rare: acvila ţipătoare mică, şorecarul, acvila mică,
viesparul sau vulturul şerpar. Toate acestea pot fi admirate cu un binoclu din
dotarea personală sau pus de dispoziţie de Administraţia parcului. Avem şi
două peşteri şi două specii de lilieci din care una este foarte rară. De aceea
în această zonă, care este un adevărat laborator natural, trebuie practicat un
turism responsabil.
Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului
speră ca minimum 15 mii de persoane să viziteze anul acesta această arie
protejată. Deja, în perimetrul parcului sunt amenajate şapte locuri de campare,
iar în acest an vor fi date în folosinţă primele 80 de locuri de cazare în
localităţile
Isaccea, Cetăţuia şi Traian.