Parcul Natural Apuseni
Parcul Natural Apuseni este o arie naturală protejată înfiinţată în 2004 şi situată în partea central-nord-vestică a munţilor cu acelaşi nume.
România Internațional, 30.10.2015, 10:29
Parcul Natural Apuseni este o arie naturală
protejată înfiinţată în 2004 şi situată în partea central-nord-vestică a
munţilor cu acelaşi nume. Caracteristica acestui parc este dată de geologia
zonei, de relieful carstic care a favorizat apariţia unor goluri subterane de
mare importanţă pentru exploratori.Un farmec deosebit este dat, pe de altă parte, şi de satele
moţilor, risipite la altitudini de peste 1400 de metri, locuri unde tradiţiile încă se mai păstrează. Vegetaţia este una specifică
habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec,
tufărişuri de arbuşti şi ierburi de luncă, de pajiste sau de stâncărie. Despre
bogăţia floristică şi faunistică din această arie protejată ne
vorbeşte Alin Moş, directorul parcului: Sunt
peste 1550 de specii de plante, din care 96 de specii sunt protejate. Ca specii
de animale sunt peste 1380 de specii, din care 147 sunt specii protejate, iar
ca tipuri de habitate naturale au fost identificate 29 din care 6 habitate sunt
prioritare, adică măsurile de protectie şi de conservare trebuie să se
concentreze asupra acestor habitate de interes european. Pe teritoriul parcului
sunt peste 1500 de peşteri, în multe dintre ele au fost descoperite specii de
lilieci. Până în prezent au fost identificate peste 18 specii. Pe teritoriul
Parcului Natural Apuseni au fost descoperite peste 45 de specii de mamifere, din
care carnivorele mari sunt cele mai cunoscute. Putem aminti lupul, râsul,
ursul, dar există şi alte specii de
mamifere pentru care sunt necesare măsuri de protecţie şi conservare cum ar fi
capra neagră sau vidra. In ceea ce priveşte carnivorele mari, Parcul Natural
Apuseni este inclus într-un proiect cu finanţare europeană (Life Connect
Carpathians) în care obiectivul principal este inventarierea prezenţei lupului,
ursului dar şi a speciilor de pradă pe care aceştia le consumă într-o zonă care
va trebui luată în analiză din punct de vedere al conectivităţii între Munţii
Apuseni şi Carpaţii Meridionali, în special zona Retezat. Deci pentru aceste
specii au loc în prezent studii, analize, cercetări şi monitorizări în teren
pentru a identifica dimensiunea acestor populaţii pe acest teritoriu.
Principalul
punct de atracţie al parcului îl reprezintă Cetăţile Ponorului, o adevărată
cetate naturală modelată de ape – cel mai înalt portal de peşteră din România, după cum
ne spune şi Alin Moş:
Cetăţile
Ponorului reprezintă unul dintre cele mai mari şi mai impresionante fenomene
carstice din sud-estul Europei. In primul rând ele sunt importante pentru măreţia lor. Intregul complex
carstic este format la suprafaţă din trei doline (n.r: Dolină* – formă de relief care se prezintă sub forma unei depresiuni cu un diametru de la câţiva metri până la un kilometru, formată ca urmare a dizolvării unui start calcaros sau prăbuşirii terenului pe un gol preexistent) de mari dimensiuni. Aceste
trei doline dacă ar fi să fie circumscrise unui cerc, diametrul
total al întregului complex carstic la suprafaţă ar fi de 1 km. De
asemenea, intrarea în peşteră se face printr-unul dintre cele mai impresionante
portale de peşteri din Europa. Este un portal de peşteră cu o înălţime de peste
70 de metri, ceea ce impresionează pe orice vizitator care vine aici. De
altfel, Cetăţile Ponorului reprezintă una din principalele atracţii pentru
oricine vine să viziteze zona Munţilor Apuseni.
România ocupă un loc fruntaş în Europa în
ceea ce priveşte numărul de peşteri. Majoritatea lor se află în Munţii Apuseni.
Cascade de câţiva metri înăltime, săli ornamentate cu stalagmite, colonii de
lilieci, acestea sunt doar câteva dintre bogăţiile subterane din peşterile din
Apuseni. Alin Moş, directorul Parcului
Natural Apuseni, ne prezintă câteva din peşterile amenajatare pentru publicul
larg: Peştera Ursilor este
binecunoscută tuturor. Are cea mai bună infrastructură de vizitare din România şi cel mai mare număr de
vizitatori pe an. Anual vin peste 80 de mii de vizitatori. De asemenea, trebuie
să menţionăm o peşteră care este de importanţă internaţională – Gheţarul Scărişoara – care în
urma studiilor efectuate, în ultimii ani, a surclasat alţi gheţari subterani
din Europa şi din lume, devenind cel mai mare gheţar subteran din lume şi cel
mai vechi gheţar subteran din Europa. Aici există o infrastructură realizată
special pentru a permite şi a facilita accesul vizitatorilor. De aproximativ 3
– 4 ani, în această peşteră a fost realizată o nouă reţea de iluminat care, pe
lângă faptul că asigură o mai bună protecţie a habitatului subteran (pentru că
sunt folosite led-uri pentru iluminat), oferă şi o nouă experienţă
vizitatorului în ceea ce înseamnă admirarea acestui bloc de gheaţă subteran şi a formţiunilor de gheaţă care se formează acolo
similare cu stalacmitele şi stalactitele… Doar că în această situaţie
vizitatorii au ocazia să vadă formaţiuni din gheaţă. Si aici numărul de
vizitatori, în ultimii ani, a crescut foarte mult, peste 35 de mii de
vizitatori pe an. Lângă Gheţarul de la Scărişoara se află o altă peşteră
amenajată pentru vizitatori cu o infrastructură specifică. Este vorba de
Peştera Poarta lui lonele care beneficiază de o infrastructură total nouă pentru
vizitare. Este o peşteră care nu oferă neapărat spectaculozitate, însă datorită
situării ei în proximitatea DN 76, în comuna Gârda, accesul în această
peşteră este foarte facil. A patra peşteră amenajată pentru turism este
Gheţarul de la Vârtop. Este o peşteră foarte cunoscută, faima ei a început să
crească din momentul în care în această peşteră a fost descoperită urma omului
de la Vârtop, care are o vechime de 40 de mii de ani şi care atestă faptul că
multe din peşterile Parcului Natural Apuseni, în trecut, au fost peşteri
locuite. Mai amintim Peştera Coliboaia care
adăposteşte unele dintre cele mai vechi picturi rupestre pe care le cunoaştem
azi între Alpi şi Urali. Este vorba de picturile rupestre cu o vechime de peste
35 de mii de ani. Din nou un alt element care atestă prezenţa omului din cele
mai vechi timpuri.
Anual
în zona Parcului Natural Apuseni vin peste 500 de mii de vizitatori. De
exemplu, Valea Arieşului este binecunoscută pentru turismul rural, pentru
turismul de weekend, iar în anotimpul rece pentru sporturile de iarnă. In zona
Vârtop există şi trei pârtii de schi amenajate.