Primele perdele forestiere de protecţie

Nevoia de perdele forestiere de protecţie care să protejeze câmpurile şi drumurile de zapadă şi vânt a fost sesizată încă din 1860 de agronomul Ion Ionescu de la Brad care a realizat pe terenul fermei sale o plantaţie pentru “adumbriri contra vântului.

România Internațional, 28.11.2014, 13:56

Nevoia de perdele forestiere de protecţie care să protejeze câmpurile şi drumurile de zapadă şi vânt a fost sesizată încă din 1860 de agronomul Ion Ionescu de la Brad care a realizat pe terenul fermei sale o plantaţie pentru “adumbriri contra vântului”. Apoi, apar pe moşiile din zona Ialomiţei primele ”perdele colectoare de zăpadă şi domolitoare de vânturi” cu salcâmi. Un rol important în extinderea perdelelor forestiere l-au avut plantaţiile din jurul conacelor şi anexelor gospodăreşti. In 1884 s-a trecut la fixarea nisipurilor din Oltenia.

Aici, în perioada 1890-1895, pentru prima oră în România şi printre printre primele ţări din lume, erau deja fixate cu ajutorul perdelelor forestiere din salcâm circa 3000 de hectare de nisipuri mobile şi semimobile. Dacă în această zonă, cu secole în urmă, cea mai mare parte a nisipurilor erau stabilizate şi protejate de covorul verde al pădurilor şi păşunilor naturale, cu timpul agricultura intensivă şi defrişările au dus la dezlănţuirea furtunilor de nisip. Cu timpul, după dezastrele produse de secetele din anii 1929 şi 1935, a existat o opinie unanimă în favoarea perdelelor forestiere de protecţie…

La început, perdelele erau realizate răzlet, ici-colo, fără legatură între ele, pe izlazuri, pe loturi agricole, apoi după 1950 se înfiinţează reţele de perdele forestiere de la mai multe staţiuni experimentale agricole. Prin reforma agricolă din 1945 s-au mai creat în România peste 1000 hectare de perdele de protecţie, îndeosebi în Ialomiţa, Buzău şi Brăila. Numai că, în 1958, apare prima manifestare împotriva acestor lucrări, ca urmare a politicii de extindere a suprafeţelor agricole. Astfel se defrişează mii de hectare de perdele de protecţie a câmpului agricol, cele care protejau şoselele naţionale, o mare parte din perdelele parazăpezi de protecţie a căilor ferate, inclusiv perdelele experimentale din reţeaua staţiunilor de cercetări. Adam Crăciunescu, director general Romsilva:

“După cum am putut constata, de-a lungul timpului, întotdeauna, în perioada de iarnă, mai ales în zona de câmpie a Bărăganului şi chiar în zona de vest şi de est a României avem probleme cu ninsorile în sensul că vânturile care bat din partea de est, calamitează aceste infrastructuri ale României. Şi, în acest sens, e normal că ar fi bine, de-a lungul căilor de comunicaţie să fie instalate aceste perdele forestiere ca să protejeze aceste tronsoane ale infrastructurii din România. Dar, aceste perdele protejau nu numai căile de comunicaţie, căile ferate, drumurile naţionale şi autostrăzile, aceste perdele forestiere, se realizau şi pentru protecţia câmpului. Noi am avut un plan ambiţios după 1906 în România şi până în perioada interbelică când într-adevar a fost un program pentru înfiinţarea perdelelor forestiere. În Câmpia Bărăganului a fost un caroiaj de perdele forestire. La ora actuală le mai putem vedea numai în zona Cadrilaterului, zona în care tot ingineri şi silvicultori români au instalat aceste perdele”

În această toamnă, Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva a demarat lucrările la prima perdea forestieră de protecţie din ultimii 25 de ani, realizată în estul judeţului Ialomiţa, de-a lungul autostrăzii A2, pe un tronson de 11 km, respectiv o suprafaţă de 24 de hectare. Reprezentanţii Romsilva susţin că s-au efectuat studiile de fezabilitate pentru realizarea a 600 kilometri de perdele forestiere la nivelul întregii ţări, însă depinde de proprietarii care deţin aceste terenuri dacă-şi vor da acordul pentru înfiinţarea perdelelor.

Proprietarii terenurilor care mărginesc drumurile naţionale sunt încurajaţi să facă parte din program şi să permită realizarea perdelelor pe proprietăţile lor, în schimbul unei rente. Dacă proprietarii nu sunt de acord, Romsilva va face exproprieri pentru utilitate publică. Adam Crăciunescu:

“S-au aplicat retrocedări fără să se ţină cont de aceste suprafeţe şi ne-am trezit după anii ‘90 că sunt necesare. Parlamentul României a aprobat o lege a perdelelor forestiere dar nu e suficient pentru că, la ora actuală, nu avem terenurile la dispoziţia statului să realizăm aceste perdele forestiere. Aici, la Feteşti, am reuşit să luăm prin Hotarâre de Guvern 23,9 hectare de la Administraţia Domeniilor Statului, le-am trecut în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor şi astăzi este primul tronson de perdea forestieră pe care o realizăm de-a lungul Autostrăzii A2.”

Într-un program coerent, de 10 ani, se pot realiza perdelele forestiere de care are nevoie România, a mai spus şeful de la Romsilva subliniind că ideea nu este nouă, însă, pentru prima oară din 2002, de când s-a dat Legea 289 privind perdelele forestiere de protecţie, a fost alocat şi un buget. Anul acesta bugetul este de 30 de milioane de lei şi, în opinia celor de la Romsilva, ar trebui dublat din 2015.

”La nivel naţional sunt necesare circa 1720 de km de perdele forestiere pentru protecţia drumurilor în afară de protecţia câmpurilor. Prin acest proiect s-a realizat o parte a studiului de fezabilitate, ştim unde trebuie amplasate perdelele dar problema este cu proprietarii de terenuri care nu sunt de acord să pună la dispoziţie aceste terenuri. E normal, conform legii, proprietarii după ce vor fi consultaţi de către inspectoratele silvice, Regia Naţională va lua măsuri de expropriere pentru a crea aceste perdele forestiere. In primul rând, Autostrada A2 , drumurile naţionale şi judeţene din parte de sud şi de est a României au nevoie de aceste perdele forestiere pentru a asigura siguranţa circulaţiei în perioada de iarnă pe aceste drumuri.

În prezent, în România există aproximativ 2.000 de hectare de terenuri cu perdele forestiere, aproximativ 10% din necesar.