”Stuful e beton!” – campanie de informare privind utilizarea stufului în construcţiile tradiţional
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea internațională și a fost înscrisă în Patrimoniului Natural Mondial.
România Internațional, 26.09.2014, 09:55
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea internațională și a fost înscrisă în Patrimoniului Natural Mondial. Este o regiune de mare frumusete turistică și de un real interes științific. Rezervația Biosferei Delta Dunării se află pe locul 5 între zonele umede ale Terrei și pe locul 2 în Europa, dar ca importanță ecologică este a 3-a din lume.
Delta Dunării reprezintă o zonă interesantă, datorită unei vegetații și faune bogate, precum și a unor caracteristici care îi conferă unicitate în întreaga lume. Stuful (Phragmites australis) ocupă mari întinderi din suprafața Deltei, cca. 78% din suprafața totală. Datorită însuşirilor sale fizice stuful reprezintă un material de construcţie ideal, calități care îl fac apreciat în arhitectura modernă. Numai că românii nu mai sunt interesați de această resursă regenerabilă. In fiecare iarnă, stuful este adunat și vândut constructorilor de case din întreaga Europă. Casele de vacanță de aici au demonstrat că folosirea stufului în construcţii nu este depaşită ci, din contră, ea reprezintă o tehnologie orientată spre viitor care să respecte mediului înconjurător. Loredana Pană, coordonator de proiect la Asociația Letea în UNESCO: “ Noi încurajăm folosirea stufului ca materie primă. Poate fi folosit pentru a face brichete din stuf și pentru încălzirea locuinţelor, pentru acoperișuri sau alte amenajări sau izolări termice. Stuful are o proprietate foarte bună, cel puțin acoperișurile din stuf, de a rezista până la 100 de ani pe casă, dacă sunt bătute foarte bine și nu se infiltrează apa. Vara mențin răcoare în locuințe, deci reprezintă un bun izolator termic iar iarna păstrează căldura. Mi-au povestit mulți localnici că și-au înlocuit acoperișurile din stuf cu tablă și vara este foarte cald și regretă decizia pe care au luat-o. Este un acoperiș la modă care se folosește foarte mult prin Marea Britanie”.
Din păcate, meșteşugul realizării acoperișurilor din stuf este o meserie care se pierde. Doar localitatea Letea din Delta Dunării – parte a comunei Rosetti – mai păstrează încă aspectul rural deltaic cu case căptușite pe dinafară cu scânduri şi acoperite cu stuf, după tehnicile tradiționale locale. Meșteșugul stufului ar putea fi inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO în următorii ani, într-o încercare de a salva tradiția împletiturilor care se mai păstrează în satele izolate din Deltă. Pentru a salva această meserie, Asociatia Letea în UNESCO, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Centrul de Resurse pentru Participare Publică, a lansat, recent, campania de informare “”Stuful e beton”. Campania face parte din proiectul cu același nume și își propune să promoveze peisajul rural din Deltă. Loredana Pană: ”Ideea cu proiectul nostru este că noi vrem să arătăm că aceste acoperişuri din stuf care se fac în Delta Dunării sunt unice. Intr-adevăr se fac şi în Ungaria și în Marea Britanie și în alte părți în Europa, dar metodele prin care se fac la noi, în România, sunt unice. Sunt tehnici tradiționale, meșterii folosesc unelte traditionale confecționate tot de ei, dar care riscă să se piardă. Prin Letea, de exemplu, mai este un singur meșter. Ar fi, pur și simplu, un prestigiu pe care vrem să-l aducem zonei, să aducem în atenția publicului peisajul tradițional rural care din păcate în România se pierde și nu sunt multe programe care să păstreze satul rural autentic. Asta ne propunem, prin acest proiect, să promovăm patrimoniul cultural al Deltei Dunării și, astfel, pe termen lung, să scadă presiunea asupra ecosistemelor și a mediului și să crească turismul cultural.”
In apropierea satului de pescari Letea se află pădurea Letea – cea mai nordică pădure subtropicală din Europa și singura pădure de stejar din lume crescută pe un grind. Turiștii care vin aici au posibilitatea să se cazeze la casele tradiționale, astfel se pot dezvolta pensiuni turistice având la bază folosirea stufului ca materie primă, speră inițiatorii proiectului. Loredana Pană: Pentru UNESCO noi pregătim un studiu care va fi gata în noiembrie legat de tehnicile de lucru, de metodele tradiționale de realizat acoperișuri, care sunt meșterii că este important să identificăm câți mai mulți și să arătăm că este un meșteșug care nu a murit și se practică în continuare. Va fi destul de greu. Noi am identificat doar doi meșteri până acum și Ministerul Culturii va trebui să decidă dacă acest meşteşug îl punem pe lista României pentru UNESCO sau nu. Din discuțiile pe care le-am mai avut până acum, ne-au spus că sunt șanse. Este un meștesug unic și ăsta este un criteriu foarte important.”
La nivel declarativ, proiectul a atras susținerea tuturor autorităților locale și centrale cu competențe în domeniul cultural. La nivel de implicare directă, însă, mobilizarea este dificilă. Protejarea peisajului rural tradițional din Delta Dunării nu pare a fi o prioritate, spun reprezentanții Asociației Letea în UNESCO. Important este ca localnicii din Letea să înteleagă că tradiția locală trebuie să dăinuiască mai ales că zona este frecventată de mii de turiști în fiecare vară.