Parcul Naţional Munţii Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali și principalul obiectiv turistic natural din Maramureş.

România Internațional, 28.03.2014, 10:36

Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali și principalul obiectiv turistic natural din Maramureş. Parcul, care acoperă tot masivul Rodnei, se întinde pe teritoriul la două judeţe: Maramureș și Bistriţa Năsăud şi are o suprafaţă de 46.399 de hectare, fiind declarat, în 1979, Rezervaţie a Biosferei. Este, de asemenea, sit de importanță comunitară făcând parte din Reţeaua europeană Natura 2000. Pe raza parcului se află cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali, Vârful Pietrosu Mare cu înălțimea de 2303 metri și Vârful Ineu cu înălțimea de 2279 de metri. De aici, de pe cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali, poţi privi crestele stâncoase, grohotişurile şi păşunile alpine care adăpostesc plante unice, o biodiversitate extraordinară. Acvilele de munte, marmotele şi caprele negre dau viaţă peisajului. In jurul Pietrosului şerpuieşte un vechi plai ciobănesc în care se adună toate cărările ce urcă de la poale către înaltul muntelui. Cascada Cailor este, de asemenea, una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din zonă. Cu secole în urmă acesta era locul preferat al localnicilor datorită păşunilor sale întinse. De cum răsărea iarba şi până toamna târziu, oamenii îşi ţineau hergheliile de cai aici mai bine de jumătate de an. In lunile de primăvară, pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 de metri înfloresc rînd pe rînd narcisele. Este o rezervaţie care se întinde pe 5 hectare, o întindere de pete albe pe verdele crud al pajiştei de munte. Pădurile de nepătruns ale Rodnei adăpostesc şi ele o floră şi o faună impresionantă, după cum ne spune şi directoarea parcului Doina Jauca: ”Flora parcului este foarte bine reprezentată, aici aflându-se numeroase plante endemice*, specifice masivului. De asemenea, există peste 2000 de specii de plante superioare, specii relicte glaciare**, specii protejate de lege. Am să enumăr câteva: floarea de colţ, opaiţul Munţilor Rodeni care este un endemit, genţiana punctată, căldăruşa carpatică, clopoţeii de munte, omagul, bulbucii de munte, ciuboţica cucului, bujorul de munte. Fauna este, de asemenea, foarte bine reprezentată. Intâlnim aici mamifere precum ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, capra neagră, marmora, cerbul carpatin, căpriorul. Sunt peste 600 de specii de fluturi, specii de peşti, lostriţa, păstrăvul dar şi păsări cum ar fi cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, acvila de munte “.

Prezentă în stema judeţului, în însemnările istorice şi documentele ştiinţifice, capra neagră a devenit un simbol al Maramureşului. Pe vremuri, cele mai frumoase capre negre se găseau în Munţii Rodnei. Erau populaţii viguroase care dădeau trofee de o calitate incontestabilă. În 1899, la prima expoziţie internaţională de trofee vânătoreşti de la Viena, cel mai viguros şi frumos trofeu de capră neagră provenea din Maramureş, Munţii Rodnei. Apoi la expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena (1910), trofeul de capră neagră declarat record mondial, având 35 cm lungime, provenea, de asemenea, din Piatra Rea, Munţii Rodnei.. Pe lângă capra neagră, o altă specie ocrotită prin lege este cocoşul de mesteacăn, care populează pâlcurile mari de jnepeni din Munţii Rodnei.

Datorită peisajului extraordinar din Parcul Național Munții Rodnei, aici se practică mai multe tipuri de turism. Turism de recreere pentru cei care doresc să parcurgă trasee montane, bucurându-se de priveliștea deosebită a zonei; turism curativ pentru tratarea diferitelor afecțiuni, prin intermediul curelor în stațiunea Sângeorz-Băi. De asemenea, se poate practica turismul cultural prin vizitarea bisericilor și mănăstirilor din lemn, vestigiilor istorice (ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea), a monumentelor și muzeelor, caselor memorative(Liviu Rebreanu și George Coșbuc). Turismul ecvestru se desfășoară prin parcurgerea călare a unor zone de interes turistic deosebit, cum ar fi Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârful Ineu, Ineuț și Roșu. Există şi turismul rural, agroturismul și ecoturismul datorită unor gazde primitoare, care oferă mâncăruri tradiționale, într-un mediu rustic, perfect pentru recreere și odihnă. Administraţia parcului derulează o serie de proiecte menite să sporească şi să conserve biodiversitatea. Doina Jauca: “In perioada 2004-2013 au fost implementate peste 20 de proiecte accesând fonduri prin diverse programe. Cel mai important program pe care l-am accesat a fost Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi am accesat două proiecte care sunt în curs de implementare. Proiectul “Măsuri de management conservativ al biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei” în care avem foarte multe activităţi interesante de monitorizare a florei şi faunei. Al doilea proiect se numeşte “Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei” este un proiect cu un buget de 250 de mii de euro. Finalitatea acestui proiect va fi construirea unui centru de vizitare modern în Pasul Prislop, care este cel mai vizitat punct. Vizitatorii vor putea viziona diverse filme tematice despre flora şi fauna din parc, vor putea porni în drumeţii însoţiţi de ghizi, deci vom beneficia real de fondurile europene puse la dispoziţie României”.

Administraţia Parcului a iniţiat şi organizează 13 programe turistice de una, 2 sau 3 zile care constau în plimbări călare, plimbări cu caleaşca, plimbări cu sania trasă de cai sau drumeţii.. Cazarea turistilor este asigurată în cabane silvice, hoteluri sau pensiuni. Există pe suprafata parcului 18 trasee turistice omologate şi 5 trasee tematice.