Programul naţional de protejare a păsărilor sălbatice

Natura Europei este ocrotită prin două acte legislative fundamentale: Directiva Păsări şi Directiva Habitate care alcătuiesc reţeaua de arii protejate Natura 2000.

România Internațional, 25.10.2013, 10:16

Natura Europei este ocrotită prin două acte legislative fundamentale: Directiva Păsări şi Directiva Habitate care alcătuiesc reţeaua de arii protejate Natura 2000. Prin Tratatul de aderare la UE, România şi-a asumat şi ea obligaţii privind protejarea biodiversităţii. Vastele întinderi ale Deltei Dunării, acoperite cu trestie sau întinsele păduri ale Carpaţilor atestă marea varietate biologică a României. In prezent, România are 381 de situri Natura 2000 care acoperă o suprafaţă de aproape 42.000 kmp. In privinţa păsărilor avem peste 400 de specii de păsări dintre care numai în Delta Dunării trăiesc aproximativ 320 de specii. Dintre acestea multe sunt de interes comunitar. Pentru a şti exact care este situaţia acestor specii, recent a fost lansat un proiect de gestiune şi monitorizare a acestora prin care se va realiza şi primul raport naţional pe Directiva păsări. Acest raport naţional va fi transmis Comisiei Europene până la sfârşitul acestui an. Raportul va cuprinde date pentru 270 de specii comunitare adică numai pentru speciile cuibăritoare, speciile de iarnă şi speciile de pasaj. Raportarea speciilor se face o dată la 6 ani iar România se află la prima sa raportare. Păsările de importanţă comunitară sunt protejate în România prin 148 de situri de protecţie avifaunistică în cadrul reţelei Natura 2000.

Ciprian Fântână, director de conservare în Societatea Ornitologică Română: Trebuie să raportăm cifre, în special, pentru fiecare din cele 270 de specii şi mai ales pentru fiecare stadiu fenologic al acelei specii. Dacă specia este şi specie cuibăritoare dar în timpul iernii vin şi populaţii din nordul continentului, atunci trebuie o fişă pentru statutul speciei ca specie cuibăritoare şi una pentru statutul ei ca oaspete de iarnă…Apoi trebuie dată mărimea populaţiei.. Dar un număr fix îl poţi obţine numai prin recensământ dar ca să faci recensământ la o pasăre, de multe ori este aproape imposibil. Sunt puţine specii care pot beneficia de un recensământ complet, pentru restul trebuie estimată mărimea populaţională prin nişte metode foarte stricte. Există state care nu au aceste metode sau nu le-au implementat dar tot trebuie să raporteze un număr si atunci se raportează pe baza cunoştinţelor existente la momentul respectiv. Nu este nici o problemă dacă nu reuşeşti să ai informaţii despre o anumită specie, dar este important să faci paşi înainte. In acest stadiu sunt toate ţările din UE inclusiv ţări cu mare tradiţie în ornitologie ca Olanda sau Marea Britanie care mai au de raportat situaţii”.

Florian Udrea, directorul Direcţiei pentru Protecţia Naturii din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice a subliniat că studiile efectuate până acum au cuprins informaţii eronate, în sensul că anumite specii de păsări nu se regăseau în locul în care ar fi trebuit. Iată de ce acest proiect va ajuta la cunoaşterea stării actuale a populaţiilor de păsări sălbatice şi la îmbunătăţirea activităţilor de management, monitorizare şi conservare. Florian Udrea: Concluziile unor studii ne arată că anumite specii de faună şi flora nu se regăsesc acolo unde ştim noi, unde am învăţat, ci că formularele standard sunt uneori, departe de ceea ce găsim în teren. Datoria noastră este să ieşim din prelungirea sau tăvălirea acestei erori în care trăim. Preocuparea Direcţiei pe care o reprezint este să intrăm în normalitate iar proiectul asta face, ne oferă o bază de date la care să aibă acces toată lumea interesată, o bază de date care să aşeze pe o perioadă îndelungată lucrurile în realitatea lor. E bizar să constatăm că o anumită specie de păsări nu se regăseşte într-un sit, dar să se găsească în formularul standard. Ca atare, Comisia Europeană să ne oblige să protejăm o specie pe care nu o găsim unde trebuie”.

In opinia oficialului din cadrul Ministerului Mediului, biodiversitatea este o stare în permanentă mişcare şi factorii care o influenţează pozitiv sau negativ sunt generaţi de oameni. Dezvoltarea economcă necontrolată, activităţile turistice, vânătoarea şi silvicultura nereglementate au avut deja un impact negativ asupra unor specii. Ciprian Fântână: Avem exemplele clasice, cum ar fi dropia care aproape a dispărut. Mai sunt câteva nuclee în Câmpia de vest care vin din Ungaria, în special peste iarnă stau pe lângă graniţă în România. Apoi avem acvila de câmp care pe vremuri era o specie cuibăritoare. In ziua de astăzi nu mai cuibăreşte deoarece de peste 50 de ani n-a mai fost găsit nici un cuib şi sunt observate în special păsări tinere în România şi nu adulţi care ar putea cuibări. Mai sunt şi specii care erau în declin dar acum au început să-şi revină uşor, uşor. cum ar fi cormoranul pitic care-i în creştere numerică, deşi era o specie ameninţată, apoi raţa roşie.. acvila ţipătoare mică e oarecum o specie stabilă, mai avem şoimul dunărean care este în declin…”

Proiectul este finanţat de UE prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, iar la final se va realiza un Atlas al păsărilor din România cu informaţii despre specii şi hărti de distribuţie ale acestora, informaţii despre culoarele de migraţie, zonele de cuibărit, SPA-urile (Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică ) precum şi aspecte legate de monitorizare. De asemenea, se va mai realiza şi un Tool-kit pentru monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar care va cuprinde Ghidul standard cu rezultatele procesului de monitorizare precum şi organizarea a două conferinţe naţionale dedicate comunităţii ştiinţifice, ONG-urilor şi autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul protejării naturii.