La pas spre Schengen
Olaf Scholz: Spaţiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE pe care trebuie să îl protejăm şi să îl dezvoltăm.
Corina Cristea, 07.09.2022, 10:01
Spaţiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE pe care trebuie să îl protejăm şi să îl dezvoltăm. Aceasta înseamnă să închidem anumite goluri. Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru a fi membri cu drepturi depline. Voi acţiona ca ele să devină membri deplini. Declaraţia cancelarului german Olaf Scholz – venită după ce ani la rând Germania, alături de Ţările de Jos, s-a opus aderării României la spaţiul de liberă circulaţie european – a readus la Bucureşti speranţa că unul dintre principalele obiective de politică externă ale României ar putea fi în sfârşit îndeplinit. Cât de important este acest anunţ?
Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu: Este un anunţ extrem de important pentru că este pentru prima oară când Germania anunţă la cel mai înalt nivel, şi fără niciun fel de condiţionalităţi, sprijinul politic pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Acest anunţ vine după ce la jumătatea lunii iunie, în cadrul vizitei pe care a făcut-o în România, la Constanţa, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron anunţa, de asemenea, sprijinul Franţei pentru acest obiectiv politic. Iarăşi, fără condiţionalităţi. Ceea ce înseamnă că avem sprijinul celor mai importante state din UE şi, în acelaşi timp, state care, în trecut, au manifestat anumite rezerve faţă de acest obiectiv al aderării României la Spaţiul Schengen.
Bucureştiul şi-a făcut cu conştiinciozitate temele, dar, în pofida îndeplinirii acquisului, momentul integrării, aşteptat iniţial pentru luna martie 2011, nu părea deloc mai aproape. În ultima perioadă semnalele pozitive s-au înmulţit însă, reprezentanţii României primind asigurări de susţinere din mai multe capitale occidentale, precum Helsinki sau Copenhaga.
Invitat la Radio România, Radu Magdin, consultant, analist şi comentator de politică externă, a estimat că până la momentul aderării mai este totuşi de aşteptat: Cu siguranţă va mai dura. Nu vă aşteptaţi ca acum, în mod miraculos, la doar câteva zile după, dintr-odată, guvernul olandez să vină să spună ‘a, am văzut ce au spus germanii şi având în vedere că sunt mai mari, mai puternici şi în general suntem coordonaţi, vom ridica orice fel de opoziţie a noastră faţă de aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Semnalul politic, într-adevăr, este important. Opoziţia olandeză faţă de aderarea noastră s-ar părea că pe moment rămâne, în sensul în care nu vedem, cel puţin în plan imediat, o schimbare de atitudine. Dar, din nou, semnalul politic contează. Spun asta pentru că, de multe ori, în cercuri europene, atunci când o ţară din, să spunem aşa, din centru, din core, cum se defineşte, al Uniunii Europene, şi Olanda este un stat fondator, alături de alte state din Benelux, Germania, Franţa şi Italia, al proiectului european, atunci când câteodată un asemenea stat se opune la un proiect punctual al altui stat, multă lume se gândeşte, din zona de analiză, la faptul că ar putea să aibă şi altă susţinere în spate, din partea unui partener mai mare. Or, în contextul în care Germania îţi vine cu un mesaj atât de ferm, putem concluziona faptul că – şi foarte probabil, apropo, Germania se sincronizează cu Franţa pe asemenea dosare, putem concluziona faptul că cel puţin orice fel de opinie legată de alt sprijin în spatele Olandei, separat de opoziţia lor punctuală, nu mai există.
Ce va câştiga România odată cu aderarea la spaţiul Schengen, ce va însemna acest lucru pentru cetăţenii români, pentru transportatori? Radu Magdin: Practic, ei nu mai trec printr-un regim de control, că vorbim de aeroport sau că vorbim de vamă. Deci, treci liniştit cu maşina din Franţa în Spania, treci liniştit cu trenul din Germania în Belgia şi tot aşa, fără control, deci acestea sunt exemple, sau pe aeroport. Pentru transportatori, lucrurile într-adevăr au o miză şi am descoperit această miză, cu atât mai mult în contextul în care vămile noastre au fost din ce în ce mai aglomerate, noi dând dovadă de solidaritate faţă de Ucraina şi România, fiind un hub logistic cheie, poate chiar mai important decât Polonia, apropo de situaţia actuală a Ucrainei, dar şi viitoarea sa reconstrucţie. Deci faptul că, după cum am văzut la un moment dat, în primele săptămâni ale războiului din Ucraina, s-a aglomerat vama dintre România şi Ungaria, şi am văzut manifestate o serie de frustrări raportat la regimul vamal dintre România şi Ungaria, e o dovadă foarte concretă a ceea ce Schengen ar însemna. Schengen, concret ar fi însemnat că puteai liniştit trece cu maşina din România în Ungaria, Ungaria fiind în zona Schengen şi din Ungaria mai departe, în Austria sau în alte state.
Altfel spus, transportatorii n-ar mai fi nevoiți să piardă ore întregi ca să iasă sau să intre în ţară. Rămâne de văzut, însă, când va avea loc aderarea, pentru că, adaugă Radu Magdin, declaraţii politice precum cea a Germaniei, e adevărat, nu de o asemenea magnitudine, au mai fost. Inclusiv de la Comisia Europeană, care periodic a admis că România are dreptate în dosarul Schengen. Haideţi să vedem, spune analistul, dacă Olanda îşi va schimba poziţia şi va trece, dincolo de ipocriziile sale de politică internă şi de interesele sale şi va face un gest european solidar, putând ulterior, eventual, conta şi pe solidaritatea României, atunci când va avea şi ea nevoie.