Inflația – inamicul public numărul 1
Cel mai recent Raport asupra inflaţiei din România arată că rata anuală a crescut la 8,19% în decembrie 2021, în principal ca efect al scumpirii produselor energetice, pe ansamblul anului trecut, rata anuală a inflaţiei mărindu-se, astfel, cu 6,13 %
Corina Cristea, 18.02.2022, 15:15
Cel mai recent Raport asupra inflaţiei din România arată că rata anuală a crescut la 8,19% în decembrie 2021, în principal ca efect al scumpirii produselor energetice, pe ansamblul anului trecut, rata anuală a inflaţiei mărindu-se, astfel, cu 6,13 puncte procentuale. Potrivit specialiștilor de la BNR, creşterea a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial, în plus, pe plan intern efectele fiind potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice. Inflația actuală se bazează pe factori de cerere, cât și de ofertă, a explicat, la Radio România, Adrian Codârlașu, de la CFI România (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari):
„Factorii de ofertă sunt aceste prețuri la energie și la alte mărfuri și produse agricole. Pe partea de cerere, s-a tipărit extrem de mult. Nu în România, ci în economiile principale au tipărit extrem de mult. De exemplu, dacă ne uităm la cât a tipărit FED-ul – din trei dolari aproape doi au fost tipăriți după criza corona, pe euro – din doi euro unul a fost tipărit de Banca Centrală Europeană după criza corona. Deci, băncile centrale au reacționat extrem de puternic la această criză, altfel riscam să avem o depresiune economică. Practic, acesta e prețul pe care îl plătim pentru a fi depășit cu bine economic criza corona. Gândiți-vă, în lockdown, dacă continua fără ajutor din partea băncilor centrale ajungeam într-o criză economică mult mai puternică decât cea din 2008.”
Inflația într-adevăr a urcat copios și este la un nivel care bulversează, nu numai în România.Statele Unite nu s-au mai întâlnit cu inflația de acum de câteva decenii, zona euro a avut în decembrie o inflație consemnată de 5,1% – o cifră care era de negândit acum un an și care creează mari dileme băncilor centrale fiindcă nu este simplu de adus la cotele-ținte, spune și președintele Consiliului Fiscal, profesorul universitar Daniel Dăianu:
„Nu este simplu pentru că avem și șocul prețurilor la energie, deci avem această criză energetică care derivă din revenirea economiei, din faptul că energia este un produs foarte geopolitizat, apropo și de dependența aceasta foarte mare de Federația Rusă a Uniunii Europene. Avem și schimbările de climă, care și ele reprezintă un șoc pe termen lung și această tranziție va fi foarte dureroasă și pentru economia noastră, pentru societatea românească. Va trebui, însă, s-o parcurgem, fiindcă schimbările de climă sunt o amenințare existențială. Și nu este simplu să realizezi așa ceva. Dar nu întâmplător am vorbit despre inflație mare în Europa, peste ocean în SUA. Deci, inflația a devenit o problemă peste tot. Nu este un fenomen românesc. Acum 10-15 ani puteam vorbi despre România ca fiind ieșită din comun ca dinamică a inflației. Acum inflația într-adevăr este mare peste tot. Avem o situație, am spune aproape un cutremur pe piața energiei peste tot, cu implicații și internaționale, și avem și un context geopolitic foarte nenorocit, vedem ce se întâmplă în vecinătatea estică a României, care încordează și mai mult situația pe plan internațional.”
O cauză în plus a inflației ține de problemele care există în lanțurile internaționale de aprovizionare, explică, pe de altă parte sociologul Iulian Stănescu, de la Institutul pentru Calitatea Vieții al Academiei Române: „Din cauza pandemiei, a crizei sanitare, a fost întreruptă activitatea economică în mai multe domenii între care și în acest domeniu al transportului, al depozitării mărfurilor. Și atunci ajung materiile prime cu întârziere la producători și produsele finite ajung cu întârziere pe piață. Or, cum noi trăim într-o economie globală, o bună parte din aceste produse finite ne vin din afara țării. Și atunci noi „importăm” și problemele din lanțurile de aprovizionare, care se traduc în prețuri mai mari pe piață.”
Așteptările pentru perioada următoare nu sunt deloc optimiste: estimările arată că rata inflației ar urma să ajungă în curând în România la un număr cu două cifre. Specialiștii spun că rata anuală a inflaţiei îşi va accentua semnificativ creşterea în trimestrul al doilea al acestui an, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample decât se anticipa ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, care vor ieşi în evidenţă semnificativ după suspendarea schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. În a doua jumătate a lui 2022, rata anuală a inflaţiei ar urma să descrească gradual, apoi să cunoască o ajustare în jos relativ abruptă în prima parte a lui 2023, pentru a reuși să reintre în intervalul ţintit de BNR, adică 1,5-3,5%, abia în ultimul trimestru al anului viitor. În încercarea de a tempera inflația, Banca Naţională a României a crescut deja semnificativ costul accesului la bani. Din 10 februarie, dobânda de politică monetară este de 2,5% pe an, menirea acestei măsuri fiind aceea de a reduce implicit consumul, pentru a diminua şi creşterea preţurilor. Majorarea dobânzii BNR, cu 0,5 puncte procentuale, se va transmite iniţial spre dobânzile practicate între băncile comerciale pe piaţa interbancară, dar, ulterior, aceasta se va reflecta şi în indicatorii de referinţă utilizaţi în calculul ratelor la creditele în moneda naţională acordate atât populaţiei, cât şi companiilor.