Cum va arăta era post-Merkel?
După mai bine de 16 ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a intrat în opoziție.
Corina Cristea, 17.12.2021, 16:30
După mai bine de 16
ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a
intrat în opoziție. Se deschide astfel un nou capitol în politica germană și în
cea europeană, cu social-democratul Olaf Scholz în postura de cancelar. Este al 9-lea cancelar postbelic al Germaniei,
iar cabinetul său a fost generat de o coaliţie fără precedent între social-democraţi,
verzi şi liberali. Ceea ce îi uneşte, susțin ei, este determinarea de
a moderniza Germania, concomitent cu păstrarea stabilităţii ţării.
Liderii mondiali au salutat numirea lui Scholz -
fost vicecancelar
și ministru de finanțe al Angelei Merkel, care a promis un nou început, şi şi-au exprimat speranţa că
mandatul său va aduce o colaborare strânsă, iar în unele cazuri mai multă
transparenţă. Care va fi cea mai mare provocare pentru Olaf Scholz? Sunt două,
din punctul meu de vedere, spune profesorul universitar Dan Dungaciu,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
Academiei Române:
Prima este să ţină toate trei bilele în aer în
acelaşi timp – coaliţie de trei partide care nu s-a prea exersat în Germania.
Sigur, Germania ar trebui să poată, cum ni se pare nouă, dar sarcina nu va fi
deloc uşoară. A doua chestiune este să ducă mai departe promisiunea pe care a
făcut-o, ideea de mai multă Europă, chiar o Europă federală. Acela va fi un
pariu extrem de complicat, pentru că într-o asemenea chestiune te joci, ca să
zic aşa, cu focul.
Proiectul acesta poate să meargă mai departe, dar poate şi
declanşa o reactivitate, o reacţie din partea statelor europene, care s-ar
putea să facă proiectul european mai puţin funcţional decât este în momentul în
care e pornit proiectul de federalizare. Zona asta este foarte delicată,
chestiunea a început înainte de declaraţia actualului cancelar, pentru că
actualul cancelar este cel care a lucrat intens cu preşedintele Macron şi cu
Franţa, atunci în 2020, când s-a pus pe masă Planul de Redresare şi Rezilienţă,
adică ajutoare financiare masive pe care Europa le dă statelor din interiorul
ei, care este până la urmă pasul spre federalizare nedeclarată a Europei, cum
s-ar zice momentul hamiltonian al Europei. Acest moment a fost identificat ca
momentul acelui plan de redresare şi rezilienţă, făcut inclusiv de actualul
cancelar în funcţia lui de ministru de finanţe.
Prin urmare, relaţia lui cu
Franţa, cu preşedintele Macron este fundamentală în perspectiva câştigării alegerilor de către domnul
Macron. Vom avea o relaţie Germania – Franţa care va merge nu doar pe
parteneriatul tradiţional pentru Europa, ci pentru parteneriatul pentru Europa
federală.
Care sunt
principalele puncte din agenda așa-numitei coaliții semafor? În primul rând, a explicat la Radio România d-na Anneli Ute
Gabanyi, politolog, cred că această coaliţie încearcă să proiecteze imaginea
unui nou guvern, care, pe de o parte, reprezintă progres, adică un fel de
plecare dintr-o stare care este descrisă de inactivism politic, sub doamna
Merkel, – sigur că ne gândim şi că am trecut de o fază de luptă electorală -,
dar, pe de altă parte, partenerii din această coaliţie de trei partide – o noutate
în Germania – promit totuşi eventuale schimbări în linia politică:
Componenta verde este
cea care doreşte să schimbe foarte mult din felul de viaţă al germanilor, şi
vizează tineretul, care s-ar putea să fie foarte încântat de anumite schimbări,
de exemplu liberalizarea consumului de haşiş sau faptul că se fixează acum
vârsta alegătorilor la 16 ani.
Pe de altă parte, cei care doresc continuitate
se orientează după componenta liberală, burgheză, ar spune nemţii, care promite
totuşi continuitate şi o seriozitate în ceea ce priveşte, de exemplu, politica
financiară. Dar, aspectul social-democrat a făcut câteva promisiuni care, de
asemenea, au condus probabil la votul foarte… nu foarte masiv, dar totuşi mai
masiv decât pentru fostul partid creştin-democrat, creştin-social, şi anume
fixarea unui salariu minim orar la 12 euro şi anumite înlesniri pentru cei care
primesc ajutor social.
Printre
ideile principale din programul de guvernare al coaliţiei regăsim susţinerea
aprofundării integrării europene şi sprijinul pentru o ”Europă suverană”,
aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeană poate să suspende
fondurile europene acelor ţări despre care consideră că încalcă ”statul de
drept”, relaxarea regulilor privind naturalizarea migranţilor, accentul pe
măsurile de mediu pentru combaterea schimbărilor climatice, echilibrarea
finanţelor publice începând din anul 2023, adoptarea unei ”legi a
autodeterminării” care să înlesnească schimbarea de gen pentru persoanele LGBT
– plus combaterea mai puternică a discriminării şi a violenţei de gen.
Pe scena europeană, noul cancelar al Germaniei și-a făcut intrarea
prin discuţiile de la Paris şi Bruxelles. Potrivit unei îndelungate tradiţii
postbelice, a mers în vizită în Franţa, pentru o întâlnire-simbol cu
preşedintele Macron, vizită menită să transmită mesajul că motorul
franco-german al Europei este la fel de solid şi după încheierea epocii Merkel. Un alt mesaj
important al noului cancelar privește situația de la frontiera Ucrainei, Olaf
Scholz avertizând, deja, că vor exista consecinţe asupra funcţionării
gazoductului Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania, dacă Ucraina va fi
invadată de trupele ruseşti.