Teste de stres la granițe

Concentrarea de forțe rusești la graniţa cu Ucraina este urmărită cu maximă atenție, existând temeri că Moscova ar pregăti un atac la scară largă ce ar putea fi lansat, cel mai probabil, în ianuarie.

Corina Cristea, 10.12.2021, 19:17

Concentrarea de forțe rusești la graniţa cu Ucraina este urmărită cu maximă atenție, existând temeri că Moscova ar pregăti un atac la scară largă ce ar putea fi lansat, cel mai probabil, în ianuarie. Rusia şi-a consolidat, deja, prezența în zonă cu tancuri și aproape 100 de mii de militari, desfășurarea de forțe continuă, iar situația este tot mai tensionată. Ceea ce nu am făcut în 2014, suntem pregătiţi să facem acum, l-a avertizat liderul de la Casa Albă pe cel de la Kremlin, referindu-se la eventualitatea unei noi invazii a Rusiei în Ucraina, asemănătoare celei soldate cu anexarea ilegală a Crimeei. În cadrul unei conversații video securizate Biden – Putin, președintele american a prevenit că, dacă Rusia va invada din nou Ucraina, SUA şi aliaţii europeni vor răspunde cu măsuri economice puternice, Washingtonul va furniza mai multe echipamente de apărare Ucrainei, iar poziţia aliaţilor din flancul de Est al NATO va fi consolidată.

De cealaltă parte, Vladimir Putin spune că armata sa nu amenință pe nimeni și cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est, așadar și în Ucraina. Moscova acuză Alianţa de distrugerea rapidă a arhitecturii de securitate din Europa, inclusiv prin desfăşurarea scutului antirachetă în România şi Polonia, și că şi-a extins infrastructura militară până la graniţele Rusiei. Invitată la Radio România, profesorul universitar Alba Popescu, de la Universitatea Naţională de Apărare, a vorbit despre situația geopolitică din zonă:

De fapt, cauza de fond o reprezintă localizarea acestei regiuni din perspectivă geografică, în aşa-numitul istm ponto-baltic, considerat de unii geografi ca fiind adevărata frontieră a Europei. O fâşie de pământ între litoralul sudic al Mării Baltice şi litoralul nordic al Mării Negre, între poarta Moraviei şi Munţii Caucaz, care constituie din punct de vedere geopolitic un spaţiu-tampon, dispus între puterea aceasta care controlează de secole spaţiul de centralitate din Eurasia şi care se numeşte acum Federaţia Rusă, pe de o parte, şi puterile dominante din Europa atlantică, de partea cealaltă. Un spaţiu care, geografic, este dominat de câmpie şi care reprezintă frontiera vestică a Federaţiei Ruse. De aici începe problema, pentru că este frontiera sa cea mai vulnerabilă. Mai mult decât atât, este un spaţiu cu o valoare geostrategică uriaşă, pentru că este un teritoriu care se poate transforma fie într-o barieră, fie într-o poartă care să faciliteze sau să împiedice, invers, fluxurile dintre Europa şi Asia, dintre nordul continentului şi sudul continentului. Deci, un spaţiu cum se numeşte el în geopolitică şi în geostrategie, un spaţiu pivotal, un hub şi un nexus din punct de vedere geoeconomic, geopolitic, deci cel mai valoros din punct de vedere geostrategic spațiu al Eurasiei .”

Pentru a preveni deriva spre confruntare – spune Moscova, condiţia imperativă sunt garanţiile de securitate pe termen lung cu valoare juridică obligatorie, care să excludă pe viitor orice extinderi ale NATO spre Est şi desfăşurarea la graniţele Rusiei de arme care să amenințe securitatea acesteia. Poziția Moscovei are legătură cu „inelul de securitate” al Rusiei, explică profesorul universitar Alba Popescu:

„Inelul de securitate este alcătuit din acele state şi mase acvatice care înconjoară Rusia, acest colos terestru, şi care are forma, să spunem aşa, inelară. Ruşii consideră acest inel de securitate ca fiind un spaţiu în care influenţa lor este de facto, ca un spaţiu de importanţă vitală, strategică pentru ei. Deci, tot ceea ce se apropie de frontiera lor este considerat a fi ameninţare directă. Prin urmare, inelul acesta de securitate reprezintă linia roşie. Statele inelului de securitate sunt inclusiv Ucraina, statele transcaucaziene, Moldova, Belarusul. Toate aceste state fac parte din inelul de securitate. Prin urmare, în momentul în care Rusia observă o înaintare sau o încercare a acestor state de a se dezlipi din zona de influenţă rusă şi de a se alipi zonei de influenţă occidentală, în acel moment Rusia acţionează. Şi am văzut, a acţionat deja, a acţionat în anii 90 imediat. În momentul după demantelarea imperiului, a orchestrat aceste conflicte, conflicte îngheţate şi periodic reîncălzite, precum am văzut. Am văzut și în Ucraina, am văzut și în Georgia, Nagorno – Karabah … Deci, lucrurile sunt într-o mare evoluţie în această regiune. Şi toate au legătură cu acest imperativ al Rusiei, un imperativ strategic, istoric deja, de dominaţie a regiunii, care a fost inclus încă din perioada ţarului Petru în rândul obiectivelor de dominaţie ale puterii estice şi care, astăzi, se materializează prin acţiunile de tip hibrid ale Federaţiei Ruse în această regiune ponto-baltică. Adică şi în zona pontică, în care ne aflăm şi noi, şi, desigur, şi în zona Baltică, unde ţintele sunt altele, sunt statele baltice, Polonia, şi Suedia, de asemenea. Deci, asta ar fi explicaţia acestui comportament, comportament tot mai agresiv, de altfel.”

Conflictul din Ucraina nu se va rezolva, din punctul meu de vedere, spune Alba Popescu – Rusia nu are niciun fel de interes, nici de a-l încălzi în perioada următoare, dar nici de a-l rezolva într-o formă sau alta, Ucraina trebuind să rămână în această zonă gri, alături de celelalte state. NATO consideră inacceptabilă până şi ideea că Rusia poate avea propria sa sferă de influenţă, explicăsecretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. „Însăşi ridicarea problemei reflectă o idee care ar trebui să ne sporească vigilenţa şi care este inacceptabilă, această idee că Rusia ar avea o sferă de interese. Aceasta ar înseamna recunoaşterea efectivă că Rusia poate controla ceea ce fac vecinii săi, care sunt state suverane” – mai spune Stoltenberg.