București – Chișinău, relație specială

La 30 de ani de la dobândirea independenței, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românfonă) este, încă, în căutarea unui viitor mai bun pentru cetățenii săi.

Corina Cristea, 03.12.2021, 16:31

La 30 de ani de la dobândirea independenței, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
românfonă) este, încă, în căutarea unui viitor mai bun pentru cetățenii săi.
Cetățeni în număr tot mai mic de la an la an, pentru că foarte mulți au ales să
plece din țară și să caute
o viață mai bună în Vest. Este o consecință tristă a politicii duse de-a lungul
timpului de decidenții de la Chișinău. O politică ce a generat numeroase
probleme, preponderent economice. Speranța în bine a renăscut, însă, odată cu venirea
la putere a Maiei Sandu – un preşedinte reformator şi pro-european, determinat
să modernizeze din temelii statul şi instituţiile sale. Șanse sunt, cu atât mai
mari cu cât, la Chișinău, există acum un guvern care funcţionează în sincron cu
preşedintele. Dar și un parlament unde există o majoritate, care, de asemenea,
susţine acest efort de reformă. Iar sprijinul Bucureștiului pentru acest demers
este prompt și necondiționat.

Invitat la postul public de televiziune, șeful
diplomației române, Bogdan Aurescu, reamintea că, pe 23 iulie a fost primul
oficial european care a vizitat Chişinăul după momentul extrem de important al
alegerilor anticipate parlamentare şi a discutat cu oficialii din Republica Moldova
despre relansarea cooperării.

Tot ce am făcut în acest an – și amintesc faptul
că primul şef de stat care a vizitat Republica Moldova în decembrie anul
trecut, după câștigarea alegerilor de către Maia Sandu, a fost preşedintele României,
domnul Klaus Iohannis, spune Bogdan Aurescu, tot ce am făcut în acest an a fost
să încercăm, după alegerile anticipate care au adus la putere această nouă
majoritatea pro-reformistă şi pro-europeană, să susţinem acest efort de
reformă.

Putem spune că am ajuns într-un punct în care priorităţile de pe
agenda bilaterală nu mai pot fi ocolite şi vedem că e un interes reciproc şi al
elitelor deja, nu numai al cetăţenilor – pentru că multă vreme, practic,
cetăţenii erau parcă înaintea autorităţilor, care din varii motive nu reuşeau
să colaboreze şi nu reuşeau să materializeze toate acele porniri pe care le-au
avut dintotdeauna populaţiile de pe ambele maluri ale Prutului – a apreciat la
Radio România, comentatorul
politic Vlad Ţurcanu, fost consilier prezidenţial la Chişinău:

Autorităţile de la Chişinău au început din
această toamnă, odată cu alegerile anticipate de la 11 iulie, odată cu
instalarea unui nou guvern, ample reforme practic în toate domeniile şi sunt
conştiente că fără contribuţia unor state prietene ca România nu va fi deloc
simplu. Să luăm, de exemplu, criza gazelor, care putem spune că s-a încheiat
deja, deşi mai sunt anumite reminiscenţe. Dar în acele zile de incertitudine au
contat foarte multe lucruri, pentru climatul de la Chişinău şi pentru siguranţa
eforturilor politice de la Chişinău, semnalele de susţinere venite de la
Bucureşti şi alte capitale europene. Şi din punctul meu de vedere nu e puţin
lucru să ştii că ai în caz de forţă majoră posibilitatea să primeşti gaz din
România, printr-un gazoduct care a fost construit printr-o mare contribuţie a
României. În Republica Moldova sunt multe vulnerabilităţi – în sistemul
energetic, în cel informaţional, cel de securitate, care vor fi speculate de
neprietenii Republicii Moldova în continuare. Asemenea riscuri, care au fost
ignorate multă vreme, vor reapărea şi expertiza pe care o deţine România în
aceste domenii şi în altele va fi de mare folos pentru transformările pe care
le-am început aici în Republica Moldova.

Guvernul proeuropean care a
obţinut o largă majoritate în parlament – 63 de mandate din 101 – trebuie să
dovedească că este capabil să pună în aplicare acele reforme pe care le-a promis
şi, adaugă Vlad Țurcanu, pe măsură ce Republica Moldova iese din izolarea în care a
fost introdusă în ultimii ani se prefigurează diverse proiecte, care vor da
exemplu că Republica Moldova merge pe calea europeană şi va rezolva toate acele
probleme care s-au acumulat. Iar ajutorul României este foarte important.

Din
nou, Vlad Ţurcanu: Sunt multe
linii de cooperare. Miniştrii de externe ai României şi ai Republicii Moldova
au semnat o foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare, cei ai
educaţiei un acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor
şi titlurilor ştiinţifice. Cel mai important lucru, însă, pe agenda pe
infrastructură este reconectarea energetică a Republicii Moldova la sistemul
electric al UE. Pentru că aici e una din acele vulnerabilităţi despre care vă
vorbeam. Republica Moldova contractează energie electrică de la Termocentrala
Termoelectrică de la Cuciurgan, care se află în stânga Nistrului, pe teritoriul
nerecunoscutei republici nistrene. Şi asta tot timpul a turnat plumb în
picioarele Republicii Moldova, pentru că a trebuit să fie foarte atentă în
relaţiile cu Federaţia Rusă, pentru ca să nu rămână la un moment dat fără
energie electrică.

Foaia de parcurs menționată este foarte concretă și se referă la fiecare domeniu
de interes în relația bilaterală. Documentul a fost semnat în cadrul recentei
vizite oficiale pe care Maia Sandu a făcut-o la București, în contextul
aniversării, în acest an, a 30 de ani de relații diplomatice între cele două țări.
Un document care își propune să pună în practică în perioada următoare tot ceea
ce este necesar pentru atingerea unor obiective majore: stimularea integrării
europene a Republicii Moldova, realizarea interconectării mai profunde a acestei
țări în spațiul UE, dar și stimularea dezvoltării economico-sociale, în așa fel
încât cetăţenii moldoveni să
beneficieze de standarde cu adevărat europene în tot ceea ce înseamnă viaţă,
societate, administraţie și justiţie. Nu în ultimul rând, dorința comună este
de consolidare a comunităţii de limbă, de cultură și de istorie.