Instrumente împotriva scumpirii energiei
Statele UE pot acorda consumatorilor casnici sprijin de urgenţă sub forma unor bonuri valorice, de exemplu, sau prin plata parțială a facturilor, iar întreprinderilor ajutoare de stat şi reduceri de taxe şi impozite
Corina Cristea, 22.10.2021, 11:54
Statele UE pot acorda
consumatorilor casnici sprijin de urgenţă sub forma unor bonuri valorice, de
exemplu, sau prin plata parțială a facturilor,
iar întreprinderilor
ajutoare de stat şi reduceri de taxe şi impozite – toate pentru a amortiza
impactul creşterii excepţionale a preţurilor la energie la nivel mondial. Sunt
doar câteva dintre măsurile temporare recomandate recent la Bruxelles, măsuri
care țintesc, preponderent, gospodăriile vulnerabile și micile întreprinderi.
Guvernele sunt sfătuite și să-și extindă accesul la
contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile, pentru că energia
curată nu e expusă la şocurile de preţ. Nu în ultimul rând, a apărut ideea
creării de rezerve strategice de gaze prin achiziţii în comun, așa cum Uniunea a procedat în cazul
vaccinurilor. Cifrele arată că UE se află acum față în față cu cele mai mari
prețuri ale gazelor naturale din ultimii 15 ani, situație care se răsfrânge și
asupra trendului ascendent al tarifelor la energia electrică. Fenomenul se
resimte la nivel mondial și este strâns legat de reluarea activității economice
la nivelul anterior pandemiei.
Pentru România, prețurile mari se datorează,
odată în plus, și liberalizării complete, la 1 iulie în acest an, a pieței
energiei. Consecințele deja se resimt în prețurile alimentelor și, implicit, în
inflație.
Analistul economic Constantin Rudniţchi:
E limpede că şi economia românească este atinsă. Şi vedem o inflaţie în
septembrie de 6,3%, o inflaţie foarte mare. Probabil că deja încep să se vadă
efectele transmise de preţul energiei către celelalte preţuri. Vedem în primul
rând la produsele agroalimentare, dar nu numai, pentru că şi în România sunt
multe alte preţuri care au avut şi au creşteri. Din
păcate, s-ar putea ca în România să fie doar un început. Deja se prognozează că
România va depăşi 7% inflaţie anul acesta, poate chiar spre 7,5 se va ajunge.
Pare de nestăvilit, şi nu numai România, întreaga Europă caută soluţii.
În ecuația prețului
crescut al energiei un rol aparte îl are Rusia – una dintre principalele surse
de alimentare a Europei cu gaze naturale – care duce o politică de renunțare a
tranzitului prin Ucraina. Moscova
subminează securitatea energetică europeană pentru a-şi promova gazoductul Nord
Stream 2 care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi
Germania, via Marea Baltică, consideră analistul de politică externă Iulian
Chifu:
Federaţia Rusă joacă
într-o variantă complet nepotrivită şi de subminare a securităţii energetice
europene pentru a-şi promova Nord Stream 2 şi pentru a-l face funcţional. Pentru că trebuie spus că, chiar
dacă a anunţat că şi-a încheiat conducta, capacitatea sa de a o face
funcţională şi de a pune gaz acolo este foarte redusă. Sunt nişte proceduri
foarte laborioase de validare. Toate sunt supuse sancţiunilor Statelor Unite.
Or, trebuie văzut că în ultimul an exporturile Rusiei către zona europeană au
fost extrem de scăzute, inclusiv pentru a fi puse în depozite. Într-un asemenea
contex, primul lucru este faptul că preţul gazelor a crescut, pentru că îl vei
lua iarna, nu vara, primăvara, când nu-l caută nimeni. În al doilea rând, nu ai
pe unde să îl duci – prin conductele ucrainene şi altfel prin Nord Stream 2. Şi
atunci aici este presiunea, pentru a obţine avizele şi a da drumul la Nord
Stream 2.
Rusia nu foloseşte energia ca armă şi este
gata să discute cu UE stabilizarea pieţei europene de energie, spune, de
cealaltă parte, preşedintele Vladimir Putin, care insistă, însă, pe necesitatea
depolitizării problematicii energiei. Liderul de la Kremlin dă asigurări că
Rusia îşi îndeplineşte integral angajamentele în domeniul livrărilor de gaze,
cele în Europa crescând anul acesta cu 10% pe conducte, iar în total cu 15%,
împreună cu cele de gaze lichefiate. Apropierea iernii a
găsit, însă, depozitele de înmagazinare din Europa, inclusiv din România, cu un
grad de încărcare foarte scăzut comparativ cu anii precedenți.
Invitat la Radio
România, eurodeputatul Gheorghe Falcă a vorbit despre
măsurile pe care Bucureștiul le poate lua pe termen mediu:
O criză aduce ceva negativ dar
dă și posibilitatea de a gândi, de a avea o oportunitate pentru viitor. România
nu a cumpărat gaze în bandă, cum se spune, din ianuarie până în decembrie,
pentru că noi suntem producători de gaze și de aceea noi cumpăram gaze doar în
timpul iernii și aveam un preț al gazelor mai mare decât în alte țări, pentru
că nu luam în bandă. Acum Comisia propune să facă achiziții de gaze pentru
întreaga UE, asta înseamnă că trebuie să încercăm să ne mărim capacitățile de
depozitare și atunci evităm viitoarele crize. Mai mult de atât, pe termen
mediu, putem spune că Ministerul Energiei are la dispoziție Fondul de
modernizare de 10 miliarde de euro, care înseamnă în șase ani implementarea în
energie verde eoliană și fotovoltaică; Programul Național de Redresare și
Reziliență are 1,6 miliarde euro pe aceeași direcție; avem 10 miliarde de
dolari pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 și modernizarea reactorului 1 de
la Cernavodă; suntem interesați de extragerea gazelor naturale din Marea
Neagră, unde vorbim de un miliard de metri cubi pe an și, mai mult de atât, noi
avem 15 bazine hidrografice și ar trebui să întărim legislația pentru a crea
microhidrocentrale, să nu poluăm, să nu intrăm în conflict cu ecologiștii, dar
în același timp să beneficiem de aceste bazine.
Pe de altă parte, rezolvarea situației energetice va
duce la o economie mai stabilă și mai predictibilă și la creșterea
investițiilor, mai spune eurodeputatul.