Provocările şi oportunităţile erei digitale

Transformarea digitală ocupă un loc important în preocupările Uniunii Europene, iar sumele alocate sunt consistente, în acord cu obiectivele.

Corina Cristea, 08.10.2021, 09:49

Transformarea digitală ocupă un loc important în preocupările Uniunii
Europene, iar sumele alocate sunt consistente, în acord cu obiectivele. De ce
este nevoie de transformare digitală? Răspunsul este simplu: pentru că
societatea evoluează, nevoile cetățenilor se schimbă, apar noi instrumente de
relaționare și, în același timp, între transformarea digitală și
competitivitate există o legătură puternică.

Sunt tot atâtea motive pentru care
Bruxelles-ul a conceput Europa digitală – primul
program comunitar care își propune să accelereze recuperarea și să stimuleze
transformarea digitală a Europei. În
valoare de 7,6 miliarde de euro, programul acoperă perioada 2021-2027 și oferă
finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale: supercomputere, inteligență
artificială, securitate cibernetică, abilitati digitale avansate și asigurarea
utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale din întreaga economie și
societate.

Cei mai mulți bani sunt alocați calculului de înaltă
performanță și proiectelor care vizează inteligența artificială, iar în perioada următoare vor fi lansate mai
multe apeluri de finanțare. Europa digitală completează o
serie de alte programe care sprijină transformarea digitală, precum Orizont
Europa, care se concentrează pe cercetare și dezvoltare tehnologică.

În plus, planurile naționale de redresare și
reziliență trebuie să aloce cel puțin 20% din cheltuieli tranziției digitale. Transformarea – sau tranziția – digitală implică un proces de schimbare a
gândirii, de automatizare a unor procese, de actualizare a modului în care
interacționează funcționarii publici între ei.

În România se vorbește, însă,
deocamdată, mai mult despre digitalizare, ceea ce reprezintă o primă fază spre
transformarea digitală. Eliza Vaș, expert la Institutul European din România,
explică:

Din păcate, în multe dintre
cazuri vorbim mai degrabă despre o digitalizare. Zona de transformare digitală
poate să fie utilizată pentru a caracteriza anumite insule, anumite instituții
sau servicii publice care sunt oferite și sunt cu adevărat transformate
digital, adică nu doar o parte din ele este digitalizată. În ceea ce privește
vederea de ansamblu, ne confruntăm, din păcate, cu o fragmentare a serviciilor
publice digitale. Din nou, sunt anumite locuri în care funcționează foarte bine
un anumit tip de servicii, și dacă e să ne uităm doar într-un alt oraș nu
neapărat într-o altă zonă a țării, vedem că, de exemplu, serviciul respectiv a
rămas încă la faza birocratică în care se desfășoară interacțiunea dintre
cetățean și autoritate prin intermediul unor hârtii, în condițiile în care
acest proces ar putea să fie facilitat de un e-mail sau de alte procese
digitale.

Spre deosebire de digitalizare, care presupune adaptarea la noile
tehnologii, transformarea digitală implică schimbări profunde și este important
ca acestea să aibă loc cât mai repede. Din nou, Eliza Vaș, despre situația din
România, dar și din UE, în general:

După cum am văzut, pornind de la domeniul
educației, pandemia cumva ne-a forțat să ne digitalizăm. În unele cazuri acest
proces a condus la dezvoltarea anumitor competențe, chiar dacă nu s-a urmărit
în mod deosebit acest lucru, în alte cazuri, din păcate, a condus la mărirea
unor decalaje. Așadar, având în vedere că pe măsură ce, probabil, vom fi parte
a diverselor crize sau impedimente ce apar în societate și în economie, este
important să ne folosim de instrumentele pe care le avem la dispoziție și, mai
mult de atât, este important șă ne asigurăm că cetățenii au competențele
necesare pentru a le folosi.

Spre exemplu, o statistică îngrijorătoare pentru
România este că doar aproape 30% din cetățeni au competențe digitale cel puțin
elementare. În ceea ce-i privește pe tineri, 44% din ei nu au competențe
digitale cel puțin elementare, nu mai vorbim de competențe mai avansate, unde
doar 10% din cetățeni au aceste competențe.

Așadar, este foarte important să
investim în racordarea României la transformările care au loc nu doar la
nivelul UE, cât și la nivel internațional și să investim pe partea de
competențe și pe instrumente și pe acces la aceste instrumente.

În ceea ce
privește zona de business este și o chestiune legată de competitivitate. În
condițiile în care sunt foarte multe companii din alte zone ale lumii care
desfășoară activități în zona noastră este important ca și întreprinderile din
UE să fie sprijinite în așa fel încât să treacă prin acest proces de
transformare digitală și să fie capabile să vină cu soluții inovative care să
poată să fie utilizate de către cetățenii europeni.

Spre exemplu, dacă e să ne
referim doar la canalele de comunicare pe care le folosim în prezent, marea
majoritate sunt create de către producători din afara UE și avem foarte puține
exemple locale pe care putem să le folosim. Iar în ceea ce privește zona de
servicii digitale, există o nevoie în rândul cetățenilor de a nu mai sta la
ghișeu, de a nu mai sta la coadă pentru a rezolva diverse probleme
administrative, ci de a putea face acest proces prin intermediul unei
automatizări, de exemplu: trimit un e-mail pentru a primi o cerere sau în loc
să stau la trei ghișee pentru a plăti o taxă pot să o plătesc la un automat,
primesc chitanța și înaintez cu problema cu care m-am dus la instituția
respectivă.

Așadar, mai spune Eliza Vaș,
sunt evoluții la nivel internațional, societatea se modernizează, se schimbă,
apar tot mai multe instrumente digitale, dar sunt și evoluții în ceea ce
privește comportamentul oamenilor, aceste nevoi de a avea acces la resursele
digitale, la instrumentele digitale și de a le utiliza astfel încât
interacțiunea între cetățeni și autorități să se poată desfășura de o manieră
mult mai eficientă față de perioadele precedente.