Strategie pentru relansarea turismului

Asigură 10% din locurile de muncă din lume, aproape 12 procente din slujbele din UE, iar acum are nevoie, pentru a se redresa, de un răspuns internaţional coordonat, estimat la circa 375 de miliarde de euro.

Corina Cristea, 22.05.2020, 13:21

Asigură 10% din locurile de muncă din lume, aproape 12 procente din slujbele din UE, iar acum are nevoie, pentru a se redresa, de un răspuns internaţional coordonat, estimat la circa 375 de miliarde de euro. Este vorba despre Turism – un sector atât de grav afectat în urma restricţiilor de călătorie şi a măsurilor de izolare socială pe care guvernele din întreaga lume au fost nevoite să le impună pentru a stopa răspândirea noului coronavirus. Afectați sunt toți cei care activează în această industrie, de la micii antreprenori până la marile lanţuri hoteliere sau operatori de turism. La nivel mondial industria turismului ar putea scădea cu 80% în acest an față de 2019, spun cei de la World Travel and Tourism Council.

Comparativ, în timpul crizei economice din 2009, scăderea a fost de 4%. Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentaţia, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10% din PIB-ul UE şi constituie o sursă esenţială de locuri de muncă şi de venituri în numeroase regiuni. 267 de milioane de europeni – adică 62% din populaţie – fac cel puţin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78% dintre europeni îşi petrec vacanţele în ţara de origine sau în altă ţară din UE, potrivit datelor executivului comunitar. Iar vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde de euro pentru sectorul turismului european şi 360 de milioane de turişti. Sunt tot atâtea argumente pentru ca scoaterea de pe hold a turismului să fie o prioritate pentru Bruxelles, care a elaborat un set de orientări şi recomandări.

Pachetul Turism şi transport al Comisiei include o strategie globală de redresare în 2020 şi în perioada ulterioară, o abordare comună pentru restabilirea libertăţii de mişcare şi eliminarea restricţiilor la frontierele interne ale UE, în mod treptat şi coordonat. De asemenea, include un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în acelaşi timp siguranţa pasagerilor şi a personalului, o recomandare care urmăreşte să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar. Sprijinul Comisiei pentru întreprinderile din domeniul turismului ar urma să vină pe mai multe direcții, prin asigurarea de lichidităţi destinate în special IMM-urilor, de exemplu, și prin salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde de euro prin programul SURE.

O verigă importantă a turismului ține de transporturi. Nu se poate fixa o dată clară de reluare normală sau graduală a transporturilor, pentru că nu ştim cum va evolua pandemia, a precizat la Radio România comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, dar regulile adoptate de Comisie arată în ce condiţii vom călători: Primesc foarte des întrebarea, Când vom călători?. Şi la această întrebare răspunsul trebuie să-l dea autorităţile fiecărui stat membru, care trebuie să ţină cont de nişte criterii legate de situaţia epidemiologică din statul respectiv, puse în evidenţă de colegii mei din domeniul sănătăţii. Apoi, trebuie să hotărâm care sunt destinaţiile pe care le acceptăm pentru transport, pentru că, sigur, nu ne aşteptăm ca la nivelul întregii Europe să avem aceeaşi situaţie, să se deschidă frontierele sau măsurile de carantinare şi izolare să fie aceleaşi în fiecare stat membru. Acestea sunt decizii pe care trebuie să le ia autorităţile naţionale.

Ceea ce se știe este că reluarea circulaţiei se va face în mod flexibil şi coordonat între statele membre, în mai multe faze. De asemenea, pentru turism există condiţii clare de relaxare a restricţiilor într-o zonă sau stat membru, şi anume ca numărul de infectări să scadă şi să se menţină scăzut, iar statele să asigure acces la sistemul de sănătate inclusiv pentru turişti. În România, turismul a pierdut, în ultimele luni, 6 milioane de înnoptări şi aproximativ 250 de milioane de euro, potrivit preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile:

Situaţia turismului e una foarte complicată. Noi, practic, eram o locomotivă care mergea cu viteză şi, dintr-o dată, am intrat într-un zid. Asta a creat mari probleme, situaţia în acest moment este dramatică, spune Călin Ile, care estimează că impactul total al nefuncţionării turismului în PIB-ul României va depăşi 5%.

90% dintre hotelurile din România au fost închise pe fondul pandemiei, iar 150 de mii din cei 180 de mii angajaţi din industria HoReCa au fost trimiși în şomaj tehnic sau au fost concediaţi, precizează și Răzvan Pascu, fondator al unei companii care activează în domeniul turismului. În opinia sa, situaţia pe care o traversăm ar putea reprezenta, însă, o oportunitate pentru turismul românesc:

Este clar, comportamentul turistului se va schimba. Cel mai probabil, nu vor mai prefera să alegă hoteluri mari, de genul all inclusive din Turcia, unde să se înghesie cu o mie de oameni la micul dejun şi, atunci, va alege alte variante de călătorie. Eu cred că în perioada următoare călătoriile cu maşina vor reveni în trend, şi călătoriile în natură, cumva comportamentul oamenilor se va schimba. Poate fi o oportunitate şi să promovăm România ca o destinaţie altfel, o destinaţie care îţi oferă variante de a călători, astfel încât să nu te aglomerezi cu toată lumea şi cred că pe un termen 2-3 ani de zile aceasta ar trebui să fie strategia României.

Rezultatele unor studii recente relevă că oamenii vor renunţa anul acesta la vacanţele în străinătate şi vor prefera turismul de proximitate.