Ce învățăm dintr-o pandemie?
Criza provocată de pandemia cu noul coronavirus a scos la iveală vulnerabilități, a schimbat comportamente, a zguduit puternic economiile din toată lumea și ridică foarte multe semne de întrebare legate de viitor
Corina Cristea, 08.05.2020, 11:44
Criza provocată
de pandemia cu noul coronavirus a scos la iveală vulnerabilități, a schimbat
comportamente, a zguduit puternic economiile din toată lumea și ridică foarte
multe semne de întrebare legate de viitor. Deja pentru sute de mii de familii
îndoliate viața nu mai este la fel, iar dacă în primă fază principalele
consecințe au fost contorizate în vieți omenești, ceea ce urmează ține puternic
de criza economică – cea mai rea de la Marea Depresiune din secolul trecut,
potrivit estimărilor experților.
Viitoarea arhitectură de putere va fi marcată
de felul în care îşi vor reveni economiile lumii, iar fiecare reașezare va
influența cumva, într-o măsură mai mare sau mai mică, viața fiecăruia. Slăbită
va ieși toată lumea, consideră Ovidiu Nahoi, redactor-șef al Secţiei române de
la Radio France International, care, invitat la Radio România, a făcut o
analiză a posibilelor consecințe :
Este greu de spus acum cine va ieşi mai slăbit şi cine mai puţin şi cine va
avea premise să se ridice mai repede. Sigur că noi ne dorim ca economiile
liberale şi economiile creative să se dezvolte şi să-şi revină mai repede decât
economiile, decât regimurile autoritare.
A existat, mai ales la începutul
crizei – şi aici vorbim de partea războiului informaţional -, această abordare
cum că regimurile autoritare ar fi mai eficiente în abordarea crizei decât
regimurile democratice. Această afirmaţie începe să-şi vădească falsitatea.
Vom vedea cum ne vom ridica de aici
înainte şi care va fi şi modalitatea de consum, cum se vor schimba obiceiurile
oamenilor, care va fi organizarea economică mai departe şi de câţi bani va fi
nevoie.
Nimeni nu poate să spună în acest moment cât de repede şi cum va arăta
revenirea. Noi ştim că după crize urmează reveniri. Am traversat o criză
financiară, urmată de un deceniu de creştere. Să sperăm că modelul acesta se va
relua şi că după o criză va urma o revenire. Cum va fi ea, cât de rapidă şi cum
va arăta, nici economiştii nu pot să spună.
Profesorul universitar de
ştiinţe economice Mircea Coşea vorbește de schimări profunde la nivelul
așa-numitului lanț valoric. Lanțul valoric este onoţiune care a apărut în economia Occidentală, în principal
americană, acum un an şi ceva, pe baza unei teorii mai vechi, explică Mircea
Coșea, iar acest lanţ valoric înseamnă că un produs, de la primul obiect care
face parte din el până la ultimul, trece prin aproximativ 35-40 de alţi
producători din diferite ţări :
Astăzi,
în economie nu se mai poate fabrica nimic la nivelul tehnicii moderne într-o
singură ţară. Problema care se pune este
leadership-ul, adică cine conduce acest lanţ valoric, care va conduce şi lumea
până la urmă, pentru că lanţul valoric are nişte componente cu valori diferite.
Cel care asamblează produsul ia mai puţin decât cel care face o mică parte din
produs, dar care reprezintă cel mai înalt nivel tehnic.
Deocamdată acest
leadership îl are SUA, care şi într-un telefon chinezesc contribuie cu ceva
care aparţine ideilor, concepţiilor şi cercetării americane pe care chinezii nu
pot să o facă. Dacă lucrurile mergeau în acest fel încă vreo 20 de ani şi se
ajungea la situaţia în care made in China ajungea la made by China, atunci
China ar fi devenit liderul mondial.
Iar acest proces de revenire a Americii,
câteodată în contradictoriu, câteodată controversat, cum este războiul
comercial al domnului Trump, a început acum câţiva ani pentru stoparea într-un
anumit fel a Chinei. Acum nu ştiu dacă virusul acesta a venit de undeva, de la
vreun şarpe sau dintr-un laborator, nu ştim, dar el reconstituie acest lanţ
valoric în sensul că se păstrează supremaţia unor ţări care gândesc faţă de
unele ţări care muncesc.
Sunt multe lecții de
învățat din această pandemie, spune și europarlamentarul Cristian Bușoi,
referindu-se, în principal, la situația din UE. Poate cea mai importantă este
aceea că, deși de foarte mulți ani se clamează importanța sistemului de
sănătate, s-a dovedit că nimeni nu a fost cu totul pregătit în fața unei astfel
de încercări, spune Cristian Bușoi :
Sper ca acest
lucru să se schimbe, pentru că, sigur, astăzi avem criza coronavirus, dar pot
veni și alte pandemii. Există teorii întregi că în următoarele decenii acestea
vor fi cele mai serioase amenințări la adresa sănătății, stabilității,
economiei mondiale.
De asemenea, să nu uităm că, dincolo de pandemie, încă nu
am învins cu totul HIV- SIDA și încă există un număr însemnat de oameni care mor
de cancer. Avem multe provocări la care va trebui să
răspundem și poate această criză îi va face să înțeleagă pe decidenții politici
din toate țările lumii că sistemul de sănătate merită mai multă atenție. Și
poate a doua mare încercare va fi cea legată de economie, de repornirea
economiilor în întreaga Uniune.
De la cel de-al doilea Razboi Mondial nu a mai
existat o astfel de încercare și o astfel de presiune asupra economiilor. Unii
analiști, unii economiști consideră că încercarea este chiar mai mare, pentru
că e adevărat și atunci a fost un eveniment care a schimbat cu totul și cu
totul starea de fapt, dar s-a produs într-o perioadă mai lungă de timp și nu
toate economiile s-au închis în același timp.
Acum, însă, în decurs de
doar câteva săptămâni, aproape toată economia UE s-a oprit sau anumite ramuri
ale economiei și-au încetinit foarte mult funcționarea, și, adaugă
europarlamentarul Cristian Bușoi, deși există un plan comunitar important de
salvare, care include o infuzie de capital foarte importantă și care se
suprapune planurilor stabilite la nivelul fiecărei țări, rămâne de văzut, în
funcție de cât va dura criza, cât de mare va fi încercarea pentru a reveni la
nivelul anterior.