Direcţiile politicii externe a României în 2020

România va urmări să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Corina Cristea, 24.01.2020, 13:40

România va urmări să rămână pe plan extern un vector de stabilitate
şi un promotor ferm al democraţiei, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis la
întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
Şeful statului a prezentat direcţiile politicii externe a României în acest an,
politică bazată pe trei piloni.

Klaus Iohannis: Apartenenţa noastră la UE şi NATO, împreună
cu Parteneriatul nostru strategic cu SUA rămân pilonii de bază ai politicii
noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, triada conceptuală strategică
a politicii externe a României. Aceşti piloni se completează. Totodată, vom
continua să acţionăm pentru aderarea la spaţiul Schengen, care va contribui
semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă
circulaţie din Uniune şi, de asemenea,
pentru aderarea la zona euro, atunci când toate condiţiile vor fi
îndeplinite. Peste puţin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea
Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acţiona pentru ca
prietenia şi alianţa care ne-au legat până acum să rămână puternice între
Regatul Unit şi Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea
parteneriatul nostru strategic dintre România şi Regatul Unit la care lucrăm în
prezent.

Politica externă a României se va situa, ca şi până
acum, sub semnul continuităţii şi predictibilităţii, însă se vor schimba în mod
firesc unele accente şi nuanţe menite să confere mai multă coerenţă şi
consistenţă, mai spune şeful statului. Despre ce accente şi nuanţe ar fi vorba? Cum se
poate da mai multă coerenţă şi consistenţă, ce presupune aceasta?

Invitat la
Radio România, analistul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, explică: Un proiect de ţară care să
coincidă cu un proiect de regiune şi care, în mod evident, să respecte, pe de-o
parte, interesele României, de securitate şi stabilitate în una din cele mai
complicate zone de pe glob, iar, pe de altă parte, sigur, să coincidă cu
raporturile de parteneriat, cu standardele şi valorile pe care le împărtăşim cu
toţii în UE şi Alianţa Nord-Atlantică. Deci, din acest punct de vedere, o mai
mare creativitate în zona aflată la limita Mării Negre şi a Balcanilor de Vest,
cu o vecinătate estică extrem de complicată şi mai ales la intersecţia
coridoarelor de energie, dar implicit şi de securitate care vin dinspre estul
Europei sau din Orientul Mijlociu.

În actualul context internaţional,
confruntat cu riscuri, provocări şi ameninţări, mai vechi şi mai noi, nevoia
unei Alianţe Nord-Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât
oricând, a insistat preşedintele Iohannis: NATO este o
alianţă militară de succes şi vom continua să lucrăm foarte strâns împreună cu
ceilalţi aliaţi pentru ca ea să fie şi mai puternică. Acesta este şi mesajul
principal al summitului aniversar de la Londra, din decembrie 2019 şi pe
această direcţie România se va concentra cu eforturi reînnoite ca aliat
important situat pe flancul estic al NATO. Suntem hotărâţi să ne respectăm, în
continuare, angajamentele asumate vizând alocarea a procentului de 2% din PIB
pentru Apărare şi vom continua să acţionăm pentru consolidarea posturii de
descurajare şi apărare a Alianţei, mai ales pe flancul său estic. În acelaşi
timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susţine o
implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului.

Preşedintele a amintit despre ONU şi OSCE ca spaţii pentru un dialog consolidat
şi respectarea dreptului internaţional şi, au remarcat comentatorii politici, a
folosit de mai multe ori cuvântul multilateralism.

Analistul Cristian
Diaconescu: În primul rând,
pentru că multilateralismul este un element de bază pentru promovarea şi
apărarea intereselor României. În al doilea rând, pentru că într-adevăr dacă ar
fi să ne referim numai la ONU şi la OSCE, un anume tip de relaxare politică,
minimalizare a rolului şi funcţionalităţii acestor organisme multilaterale se
poate vedea la nivel global, chiar dacă ele continuă să îşi menţină o relevanţă
foarte interesantă, din multe puncte de vedere, şi, importante, spun încă o
dată, pentru România. Şi, în al treilea rând, pentru că într-adevăr există o
tendinţă, mai ales la nivelul marilor puteri, de a dialoga şi de a decide peste
capul organizaţiilor multilaterale, ceea ce produce un anume tip de preocupare,
mai ales în statele care, aflate în zone complicate de pe glob, cum este şi
România, într-o formă sau alta, devin primitoare ale unor tipuri de decizii la
negocierea cărora nu participă.

Făcând referire la recenta situaţie din Orientul Mijlociu,
preşedintele a apreciat că efectele negative ale acestei crize au impact asupra
securităţii europene şi globale. În ceea ce priveşte relaţia cu Republica
Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Bucureştiul va relua cooperarea
deplină cu Chişinăul când va constata că la nivel guvernamental se va acţiona pentru
continuarea parcursului european şi a reformelor în justiţie, administraţie şi
în combaterea corupţiei, a precizat Klaus Iohannis.