Provocările şi ameninţările mediului de securitate actual
NATO va continua lupta împotriva terorismului, îşi va respecta angajamentele faţă de Afganistan şi îşi va adapta acţiunile în raport cu ameninţările hibride - sunt doar câteva dintre obiectivele Alianţei Nord-Atlantice, care vor fi teme centrale ale summi
Corina Cristea, 15.11.2019, 14:20
NATO va continua lupta împotriva terorismului, îşi va respecta angajamentele faţă de Afganistan şi îşi va adapta acţiunile în raport cu ameninţările hibride – sunt doar câteva dintre obiectivele Alianţei Nord-Atlantice, care vor fi teme centrale ale summitului din 3 şi 4 decembrie. Şefii de stat şi de guvern se vor întâlni la Londra pentru a adopta decizii de continuare a procesului de adaptare a Alianţei la provocările şi ameninţările mediului de securitate actual, întâlnirea fiind pregătită la recenta reuniune ministerială a Apărării de la Bruxelles.
Corespondentul Radio România la Bruxelles, Amalia Bojescu, despre discuţiile de la Bruxelles: „Aliaţii au evaluat riscurile şi vulnerabilităţile NATO, punând accent pe creşterea rezilienţei naţionale şi actualizarea bazei de telecomunicaţii civile, inclusiv 5G. Acest lucru este important, subliniază Alianţa, deoarece telecomunicaţiile de generaţie viitoare vor afecta societăţile de la transport, asistenţă medicală şi educaţie până la operaţiunile militare. Discuţiile s-au concentrat şi pe pregătirea forţelor aliate astfel încât acestea să fie capabile de mobilitate rapidă în caz de conflict. Un punct sensibil pe ordinea de zi a fost situaţia din nord-estul Siriei. Deşi au fost unele divergenţe în rândul aliaţilor cu privire la acţiunea militară a Turciei, concluzia a fost că toate forţele de pe teren trebuie să acţioneze cu reţinere şi cu respectarea deplină a dreptului internaţional umanitar.”
Contracararea ameninţărilor hibride se numără, de asemenea, între priorităţile Alianţei Nord-Atlantice, un subiect major la summitul NATO fiind legat de ameninţarea rusă, în contextul în care, spun oficiali ai Alianţei, vara trecută a adus o serie de cazuri de intervenţie hibridă din partea rusă în mai multe ţări europene, precum Germania, Franţa sau Elveţia. Analistul politico-militar Claudiu Degeratu explică: „Probabil că în decembrie vom avea noi iniţiative în cadrul strategiei NATO privind contracararea războiului hibrid. Mă aştept şi la aspecte de strategie conceptuale, dar mă aştept şi la iniţiative de natură operaţională. Suntem într-un stadiu destul de avansat cu implementarea strategiei NATO pe acest domeniu şi probabil că vor mai fi şi multe alte aspecte interesante şi noi în decembrie. Ar fi cel mai bun moment pentru Alianţă să facă şi un bilanţ al eforturilor din ultimii doi ani pe domeniul agresiunilor hibride.”
Un alt aspect important ţine de partajarea echitabilă a responsabilităţilor, din această perspectivă bugetele dedicate Apărării fiind privite cu atenţie. Cât şi cum vor aborda acest subiect aliaţii la reuniunea de luna viitoare de la Londra? Din nou, analistul politico-militar Claudiu Degeratu: „Nu mă aştept în această zonă să avem ceva surprinzător sau spectaculos. Cred că şefii de state vor sprijini din nou menţinerea acestei ţinte de 2%. Probabil că vom avea încă un avans în ceea ce priveşte suma totală a bugetelor Apărării la nivel aliat şi sprijinul va fi pentru a menţine, aşa cum s-a stabilit iniţial chiar în Ţara Galilor, în 2014, acest angajament. Problema, însă, este cea legată de adaptare, cum transformăm acest angajament pentru un buget sporit al Apărării într-o adaptare şi într-un pas calitativ în interiorul Alianţei? Pe noi ne interesează graniţa de est a Alianţei, să vedem că aceste cheltuieli de apărare se transformă de fapt într-o protecţie mai bună pentru graniţa de est a Alianţei, graniţa de sud şi, bineînţeles, dezvoltarea unor noi capabilităţi de natură strategică care sunt la dispoziţia NATO.”
Provocările şi ameninţările mediului de securitate actual se află şi în centrul preocupărilor UE. Recent, miniştrii comunitari ai Apărării au dat undă verde unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare. 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO – un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA. Unul dintre proiectele noi – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine.
UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia. La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale. De asemenea, deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.