Consecinţe ale falsificării medicamentelor (reluare)
Până la 10% din medicamentele produse pe plan global sunt contrafăcute, arată estimările Organizației Mondiale a Sănătății, iar fenomenul afectează fiecare țară în parte.
Corina Cristea, 02.08.2019, 11:50
Până la 10% din medicamentele produse pe
plan global sunt contrafăcute, arată estimările Organizației Mondiale a
Sănătății, iar fenomenul afectează fiecare țară în parte. Situația nu provoacă
doar o mare pierdere de profit pentru industria farmaceutică, dar reprezintă și
un pericol pentru persoanele care achiziționează aceste medicamente
contrafăcute. Potrivit OMS, procentul contrafacerilor din întreaga industrie
farmaceutică continuă să crească din cauza mai multor factori – natura tot mai
complexă a lanțurilor de aprovizionare, extinderea comerțului electronic și
lipsa capacității de executare și sancționare. Odată cu această creștere
dramatică a falsurilor de bunuri industriale și de consum, s-au stabilit
diverse regulamente cu scopul de a proteja lanțul oficial de aprovizionare.
Şi
deși în țările occidentale rata contrafacerilor nu este deosebit de mare, s-au
adoptat reglementări care servesc la identificarea, detectarea și urmărirea
bunurilor. Recent, directiva europeană care cuprinde măsuri
pentru siguranţa medicamentelor a intrat deplin în vigoare. Între prevederile
noi se numără aceea de a fi inscripţionat pe cutiile medicamentelor un cod
special, care să preîntampine falsificarea. De asemenea, a fost făcută recomandarea
ca medicamentele să nu se mai vândă la bucată.
Invitat la Radio România, profesorul
univesitar Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor, explică: Producătorii fac cercetări
îndelungate astfel încât să ajungă la descoperirea unor medicamente care să
aibă, pe de o parte, eficacitate, iar pe de altă parte, să aibă siguranţă în
administrare, în sensul de a nu genera efecte secundare. Vorbim despre
medicamente falsificate atunci când un medicament se realizează prin alte căi,
prin alte mijloace decât cele oficiale, şi atunci nu îndeplineşte standardele
pe baza cărora medicamentul respectiv a primit autorizaţia de punere pe piaţă
într-o ţară sau într-o regiune. Cum a apărut interesul pentru a falsifica
medicamente? Atunci când medicamentele au o anumită valoare mare de piaţă, a
substitui, a înlocui cu altceva devine rentabil pentru cei care au astfel de
preocupări, care nu sunt nici morale, nici sănătoase. Constatându-se că în UE
au apărut cazuri mai frecvente de substituiri de astfel de produse, adică
produse care nu sunt conforme, a apărut această directivă, care să asigure
pacientul, în sensul ca produsele care ajung la el să fie produse sigure.
Dan
Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor
Internaţionali de Medicamente, despre condiţiile în care medicamentele
falsificate au ajuns să fie o problemă în interiorul Uniunii Europene Erau nişte fisuri în lanţul comercial
standard al medicamentelor care permiteau asemenea pătrunderi de produse
contrafăcute. Scopul acestei directive este tocmai de a asigura pacientul că în
clipa în care primeşte din mâna farmacistului un medicament acel medicament
este unul autentic. Nu vorbim acum de riscurile pe care şi le asumă pacienţii -
şi acestea sunt nişte riscuri care ar trebui să fie conştientizate – achiziţionând
medicamente din alte surse decât farmaciile, respectiv de pe internet, din
surse care nu sunt controlabile prin canalele oficiale prin care ar trebui să
circule medicamentele şi care îi expun pe pacienţi la cele mai mari riscuri.
Prevenirea falsificărilor necesită o abordare
complexă, un element-cheie fiind ambalajul securizat – este premisa de la care
a pornit demersul european. De aceea, Directiva
Europeană a Medicamentelor Contrafăcute impune folosirea unor elemente de
siguranță obligatorii, pe exteriorul ambalajelor de medicamente: prezența unei
serii unice pentru identificarea și autentificarea produselor individuale, și a
unei modalități de sigilare care permite verificarea vizuală a tentativelor de
manipulare frauduloasă. Astfel, începând cu 9 februarie 2019, niciun producător
de medicamente nu mai poate să pună pe piaţă medicamente care nu sunt
serializate. Aceasta înseamnă că fiecare cutie de medicamente trebuie să aibă
un cod unic, aşa cum oamenii au CNP-uri, care se regăsesc într-o bază de date
europeană.
În clipa în care farmacistul eliberează un asemenea medicament către
pacient, când îl scanează pentru a-l introduce în bonul fiscal, face automat şi
o verificare a valabilităţii seriei medicamentului respectiv. Dacă aplicaţia
informatică îi spune că medicamentul este curat, este sigur, el îl poate
elibera către pacient. Mai mullt decât atât, fiecare cutie serializată trebuie
să aibă şi un sigiliu, un autocolant sau un element care să împiedice
deschiderea cutiei înainte de a fi vândut, ca o garanţie a autenticităţii.
Toate aceste măsuri survin în condiţiile în care Comisia Europeană, Interpol,
Europol şi Agenţiile Naţionale de resort au sesizat de-a lungul timpului mai
multe medicamente falsificate şi au închis sute de site-uri ilegale în fiecare
an.