Migrarea românilor în Occident
Potrivit statisticilor, unul din cinci români apţi de muncă locuia, anul trecut, în alt stat membru al Uniunii Europene decât România.
Corina Cristea, 16.11.2018, 15:28
Potrivit statisticilor, unul din cinci români apţi de muncă locuia, anul
trecut, în alt stat membru al Uniunii Europene decât România. Este vorba despre
circa 4-5 milioane de persoane, principalele ţări în care aceştia trăiesc acum
fiind Italia şi Spania, unde sunt peste 2 milioane de români. În top urmează
Germania, cu aproximativ 600 de mii de români, Marea Britanie şi SUA, cu câte o
jumătate de milion de români. Aceasta în condiţiile în care în 2007, când
România a aderat la Uniunea Europeană, procentul populaţiei active care plecase
în altă parte a Uniunii era de doar 7,4 la sută. Care sunt cauzele care au dus
la această situaţie? În primul rând, este vorba despre motivaţia financiară, dar,
spune Corina Neagu, consultant în resurse umane: Nu pleacă doar din motive financiare.
Motivaţiile au început să devină cu totul altele – dacă înainte se pleca masiv
doar pentru bani, acum se pleacă din cauza instabilităţii economice, politice,
social-culturale, sistemelor defectuoase din România, Cred că nu aprofundăm, nu
lucrăm la bază – de ce se pleacă? Şi ce putem să facem
ca să începem să construim şi să schimbăm această situaţie de fond, până la
urmă. Nu este doar o chestiune de suprafaţă, oamenii pleacă, din ce în ce mai
mulţi şi din ce în ce mai mulţi tineri, pentru că nu au oportunităţi de viitor
aici. Şi nu pentru că nu au locuri de muncă, ci nu au cum să le acceadă. Piaţa
românească nu este pregătită pentru ce urmează.
Adică, a explicat Corina
Neagu, există tineri care s-au pregătit în avans, şi-au dat seama de contextul
internaţional, de ceea ce va fi nevoie şi acum nu îşi găsesc împlinirea
nicăieri în ţară. Se poate constata acest lucru la târgurile de job-uri unde
vin specialişti care nu sunt, însă, apoi chemaţi la interviuri pentru că există
această prejudecată – sunt supracalificaţi, cer foarte mulţi bani, iar
angajatorul nu-i poate oferi. Estimările arată că există pe piaţa muncii din
România un deficit de circa 1 milion de oameni. Iar speranţe nu prea sunt că
situaţia ar urma să se schimbe în bine în viitorul apropiat. Deşi economia şi
salariile cresc în România, iar oferta de joburi este mai mare decât cererea,
jumătate dintre tineri au planuri concrete să plece din ţară în următorii ani,
relevă un sondaj. Mai exact, 47% din tinerii români, explică profesorul
universitar de sociologie Dumitru Sandu, care, invitat la Radio România, a
explicat, pe de altă parte: Migraţia în sine nu e o problemă. Gestionarea migraţiei poate genera
probleme şi dacă lucrurile nu se mişcă aşa cum trebuie la nivel naţional
problema se va agrava. Ce e de făcut? În primul rând e nevoie de informaţie
curată şi actualizată pe această temă, de exemplu prin sondaje făcute în
străinătate – ultimele astfel de sondaje au fost făcute de Guvernul României în
Italia şi Spania, în 2007 – 2008. O caracteristică de bază a migraţiei este că
se schimbă rapid nu numai ca intensitate, ca arie geografică de distribuire, ca
structură de vârstă, dar se schimbă substanţial şi ca motivaţie.
Plecarea tinerilor în străinătate duce la dezvoltare inconsistentă, mai
spune sociologul Dumitru Sandu. Are faţeta pozitivă a faptului că remiterile au
adus dezvoltare României – românii plecaţi în străinătate au trimis în ţară
peste 55 de miliarde de euro de la aderarea la Uniunea Europeană. Are în acelaşi
timp faţeta negativă a inconvenientelor de toate tipurile, care merg de la
efectele generate pe piaţa muncii până la dramele copiilor crescuţi de rude în
ţară, departe de părinţi. Unul dintre obstacolele în calea rezolvării problemelor ce ţin
de migraţie este reprezentat de un mit, consideră sociologul Dumitru Sandu: Un mit construit nu ştiu cum,
care zice – pleacă lumea şi ce dacă pleacă? O să aducem din străinătate. Aducem
medici, aducem constructori. Si alte ţări s-au confruntat cu problema lipsei
forţei de muncă, imigrarea rezolvă emigrarea, sosirile în ţară din afara
Uniunii Europene, în principal, rezolvă plecările nostre în Uniunea Europeană.
Este un mit, care aduce deservicii. România este în criză. Criza se va
accentua. Soluţiile nu sunt de inventat peste noapte. Este clar că România va
trebui să importe forţă de muncă din străinătate. Şi va realiza rapid că pentru
anumite sectoare, nu în general, importul de forţă de muncă din străinătate
este mai scump decât efortul pe care l-ai face pentru a reţine în ţară oamenii
pe care îi ai, eventual pentru a-i aduce înapoi pe cei care au plecat.
Este
nevoie de optimizarea procesului de migraţie în străinătate, mai spune
sociologul Dumitru Sandu, aceasta însemnând să organizezi astfel circulaţia
migratorie în calitate de societate încât să aibă avantaje ţara de origine,
ţara de destinaţie, familia de origine, întreprinderile implicate în acest
proces. Soluţii miracol nu există, pur şi simplu trebuie activate toate
canalele posibile de rezolvare.