Despre cultură, în anul Centenarului Marii Uniri

Declarată în anul 2010 Ziua Culturii Naţionale, data de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită, în aceste zile, de români, în corelare cu simbolurile Centenarului Marii Uniri.

Corina Cristea, 19.01.2018, 14:30

Declarată în anul 2010 Ziua Culturii Naţionale, data de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită, în aceste zile, de români, în corelare cu simbolurile Centenarului Marii Uniri. Sunt manifestări peste tot în ţară şi peste hotare, dar este şi un moment în care sunt aduse în discuţie problemele cu care se confruntă cultura în România. Invitat la Radio România, Alin Ciupală, profesor la Universitatea Bucureşti, a explicat de ce este nevoie de o zi a Culturii Naţionale: „E nevoie de o zi în care să ne aducem aminte de cultura naţională, să ne aducem aminte că suntem români, însă eu cred că, dincolo de momentul ca atare, mult mai important este ce facem pentru cultura română astăzi. Pentru că, într-adevăr, fie că ne-am dat seama sau nu, fie că am avut un merit sau nu, am păşit într-o nouă etapă a noastră, a istoriei noastre, o etapă să o numim aşa, postnaţională, datorată integrării României în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să uităm cine suntem. Uniunea Europeană nu ne doreşte, ca să folosesc o sintagmă consacrată, cetăţeni de nicăieri. Ne doreşte acolo ca români, însă depinde de noi în ce măsură reuşim să ne gândim că suntem români şi nu doar europeni. În ce măsură reuşim să facem ceva concret pentru a păstra această identitate naţională, în situaţia în care, totuşi, trăim într-o epocă globală, trăim într-o epocă în care circulaţia e deschisă, valorile ajung în România din toată lumea, nu doar produsele alimentare. Şi cred că, în primul rând, este o problemă a noastră.” Cultura română este un sistem foarte, foarte delicat. Este un sistem care reuşeşte, în ciuda politicilor culturale publice, mai puţin sau mai mult inspirate, să se adapteze, mai spune profesorul Ciupală, pentru că avem o cultură română teribil de valoroasă, foarte importantă, prezentă şi în străinătate, care nu are nimic de-a face cu politicile culturale din România, o cultură română autentică care nu e subvenţionată de guvern, indiferent de cine ar fi la putere. Procesul globalizării este în plină dezvoltare şi nu îl putem evita, dar fiecare ţară are o cultură, istorie şi o civilizaţie la care nu trebuie să renunţe.

Tradiţiile trebuie păstrate şi duse mai departe pentru că, dacă se pierd, renunţăm la identitatea naţională, a declarat, pe de altă parte, academicianul Eugen Simion, care şi-ar dori o mai mare implicare din partea oamenilor politici: „Nu am observat un singur partid care să vină să spună – Domnule, cultura este un element esenţial al identităţii naţionale. Ce facem cu ea? Trebuie să avem o politică a culturii noastre. Să avem un proiect de ţară, cum se zice. Cultura română este în sarcina românilor, în sarcina oamenilor care se ocupă de această ţară, a oamenilor politici în primul rând. Din păcate, ei o ignoră.” Identitatea culturală naţională nu va fi marginalizată odată cu continuarea parcursului european al României, a declarat în mesajul transmis cu prilejul Zilei Culturii, şeful statului, Klaus Iohannis, care a tras, în acelaşi timp, un semnal de alarmă: „O treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte. Ţara noastră a rămas fără cinematografe, iar limba română este victima de serviciu a discursului public. La aniversarea Centenarului, România trebuie să-şi propună şi o mare unire în jurul culturii sale. Marile proiecte culturale bilaterale care vor marca anii 2018 şi 2019, ca şi Preşedinţia UE, sunt bune ocazii pentru a ne angaja pe un astfel de drum. Nu este o sarcină uşoară, dar punerea lor în practică ar demonstra capacitatea României de a duce prin cultură valoare adăugată prioiectului european.”

Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale printr-un simpozion intitulat – „Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Marii Uniri”, iar reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate au programat numeroase manifestări culturale, incluzând recitaluri de poezie, concerte, expoziții, spectacole de teatru, evenimente literare, proiecții de film și conferințe. Evenimentele din aceste zile sunt dedicate atât Zilei Culturii Naționale, cât și debutului unei serii ample de proiecte care marchează Centenarul Marii Uniri – procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România. Etape preliminare au fost Unirea din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renaşterii naţionale a românilor în secolul al XIX-lea. Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (aşa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari, acesta fiind, de altfel, scopul intrării României în primul Război Mondial de partea Antantei.