Priorităţi ale Bucureştiului (2)
Într-un amplu interviu acordat pentru Radio România, şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a punctat priorităţile de politică externă ale Bucureştiului.
Corina Cristea, 22.12.2017, 11:10
Într-un
amplu
interviu acordat pentru Radio România, şeful diplomaţiei române, Teodor
Meleşcanu, a punctat priorităţile de politică externă ale Bucureştiului. O
parte dintre acestea au fost prezentate în ediţia anterioară, iar acum
continuăm această trecere în revistă, referindu-ne la perspectivele aderării
României la Schengen şi la relaţiile Bucureştiului cu Moscova şi Chişinău. În
vecinătatea răsăriteană ne interesează să avem ca parteneri state instituţional
solide, cu perspective de securitate şi de dezvoltare alese în mod liber. Ne
interesează şi viitorul Balcanilor, care este în egală măsură o miză strategică
pentru noi. Ne dorim ca România să se constituie ca un pivot al proiecţiilor
strategice ale UE şi ale Alianţei, în aceste regiuni de proximitate, spune
ministrul Meleşcanu.
Referindu-se la relaţiile dintre România şi fosta
republică sovietică, majoritar românofonă Republica Moldova, şeful diplomaţiei
de la Bucureşti a vorbit despre obiectivul de consolidare a acestora: Avem un portofoliu consistent, aş
spune, de proiecte în atenţie care au un fir comun, o idee comună – racordarea
Republicii Moldova la Europa sub raport energetic al infrastructurii, al
instituţiilor, dar şi al valorilor. Continuăm să investim masiv în modernizarea
Republicii Moldova, în bunăstarea cetăţenilor ei şi sprijinirea parcursului
european al Republicii Moldova. La sfârşitul lunii septembrie am eliberat şi
ultimele tranşe din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat în baza unui
acord privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica
Moldova, ceea ce a contribuit în mod foarte serios la asigurarea stabilităţii ei
financiare, acţionând consecvent în acelaşi timp şi pentru mobilizarea
sprijinului UE în favoarea Republicii Moldova. România a susţinut aprobarea, la
4 iulie, de către Parlamentul European, a deciziei privind acordarea
condiţionată de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro
din partea UE. Dar opţiunea noastră pentru integrarea europeană a Republicii
Moldova se concentrează în primul rând pe ideea de a aduce răspunsuri durabile
la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate a cetăţenilor acesteia.
România va fi şi pe mai departe un
partener solid în promovarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, a
precizat Teodor Meleşcanu, amintind, în acelaşi timp, că în perioada 2009 -
2015, România a acordat Republicii Moldova asistenţă în valoare de aproximativ
122 de milioane de euro în domeniile: educaţie, agricultură, societate civilă,
sănătate, întărirea capacităţii administrative, buna guvernanţă şi statul de
drept. În ce priveşte relaţiile Bucureşti-Moscova, România doreşte
relaţii pragmatice şi predictibile, care să ţină seama de interesele legitime
ale ambelor state şi să fie fundamentate pe normele şi principiile generale ale
dreptului internaţional şi pe reciprocitate, spune Teodor Meleşcanu: Această
dorinţă nu poate fi, însă, materializată făcând abstraţie de lucruri care s-au
întâmplat, printre ultimele – anexarea ilegală a Crimeii sau situaţia din estul
Ucrainei. Suntem preocupaţi de acumularea foarte serioasă de forţe armate şi
armamente ruseşti la frontiera noastră de est. Uniunea Europeană a răspuns
acestor evoluţii prin adoptarea de sancţiuni, la care ţara noastră s-a asociat
şi pe care le sprijină. Pe linie NATO, continuăm să sprijinim abordarea dublă
promovată la nivelul aliat în ceea ce priveşte Rusia, care este bazată, pe de-o
parte, pe apărare şi descurajare puternică, iar pe de altă parte pe
disponibilitatea la dialog pragmatic, pe bază de reciprocitate.
Prevăzută iniţial
pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul Schengen nu s-a concretizat
încă. Îndeplinim de ceva vreme deja toate criteriile tehnice necesare, dar
lipsa de unanimitate la nivel politic ne-a împiedicat să atingem acest
obiectiv, explică şeful diplomaţiei de la Bucureşti: Aderarea la
Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic important al României. În acelaşi
timp, trebuie să recunoaştem şi consecinţele pe care criza migraţiei din 2015
sau a atacurilor teroriste le-au avut în unele state europene, ceea ce, în
ultima perioadă, a determinat iniţierea unor măsuri de consolidare a Spaţiului
Schengen şi a securităţii interne a UE. Din punctul meu de vedere, o decizie
pozitivă în sensul acesta ar contribui la creşterea capacităţii Uniunii Europene
de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, având în vedere şi
expertiza substanţială adusă de România în acest domeniu.
Rolul esenţial pe care Bucureştiul îl are în arhitectura de
securitate a UE nu este doar o viziune a noastră, a mai spus ministrul român,
ci este recunoscut unanim şi reiterat chiar recent şi de către comunitatea
europeană, ceea ce întăreşte argumentele României privind valoarea adăugată
certă pe care o poate aduce în calitate de stat membru, cu drepturi depline, a Spaţiului
Schengen.