Priorităţi ale Bucureştiului (1)

Pentru România urmează o succesiune de aniversări și mandate cu responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem de complicată, cum poate nu a fost de mult.

Corina Cristea, 15.12.2017, 13:30

Pentru România urmează o succesiune de aniversări și mandate cu
responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem
de complicată, cum poate nu a fost de mult. Aprecierea a fost făcută, recent,
de şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, într-un amplu interviu
acordat pentru Radio România. În această ediţie ne vom referi la câteva dintre
priorităţile de politică externă ale Bucureştiului, insistând asupra celor 10
ani de când România este ţară membră a Uniunii Europene. Alte subiecte, precum aderarea României la
Schengen, relaţiile cu SUA, Federaţia Rusă sau Republica Moldova, poziţia
Bucureştiului privind criza refugiaţilor, atacurile teroriste sau obiectivele
pe direcţia economică vor fi abordate în ediţiile viitoare.

Care sunt
prioritățile mari de politică externă ale României pentru următoarea perioadă ne spune Teodor Meleşcanu: Anul acesta împlinim un deceniu de apartenență la Uniunea
Europeană și aproape un deceniu și jumătate în postura de aliat NATO. Ne-am
regăsit în conectarea cu istoria mai profundă, apropo de celebrările legate de
secolul XX, în așezarea noastră naturală, aș zice, a familiei
occidentale, europene și euroatlantice. Din postura noastră de prosperitate și
siguranță fără precedent în istoria noastră, trebuie să ne asigurăm însă că
rămânem strategic atașați centrului acestei comunități. Cunoașteți obiectivele
noastre prioritare într-un mod foarte concret: marele Centenar, președinția
Consiliului Uniunii Europene în 2019, candidatura pentru un loc de membru
nepermanent al Consiliului de Securitate tot la alegerile din 2019 și
obiectivul special – aderarea la OCDE. O să încep cu Europa, pentru că e continentul
în care trăim. Din punctul nostru de vedere, obligația de căpătâi este să ne
dezvoltăm în direcția unei convergențe și integrări solid și durabil
aprofundate. Ne preocupă mai ales drepturile cetățenilor români în Uniunea
Europeană, inclusiv în contextul Brexit, aderarea la Schengen, securitatea
europeană în axa fundamentală intern-extern, politica de coeziune, politica
agricolă comună și aprofundarea pieței unice, finalizarea Mecanismului de
Cooperare și Verificare, gesitonarea migrației, combaterea schimbărilor
climatice, pilonul social și multe altele.

Interesele europene ale României nu
pot fi despărțite de interesele de securitate, în perspectiva transatlantică și
globală. România este, astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci
participă relevant la deciderea și urmărirea obiectivelor aliate, fie că
vorbim de consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul
estic, în echilibru și coerență între zonele nordică și sudică, de găzduire a
sistemului de apărare antirachetă, de contribuțiile foarte serioase pe care
România le-a avut în Afganistan, de sprijinul oferit pentru securitatea
cibernetică a Ucrainei, a mai precizat ministrul român de externe. Referindu-se la cei 10 ani scurşi de când România este în Uniunea Europeană, Teodor
Meleşcanu a apreciat că transformările sunt uriaşe la nivelul societăţii
româneşti: Aceşti ani au permis o dezvoltare fără precedent a României din
toate punctele de vedere: consolidarea democraţiei, dezvoltarea capacităţii
instituţionale şi administrative şi mai ales prosperitate economică. Cetăţenii
români îşi exercită astăzi drepturile şi libertăţile asociate cetăţeniei
europene. Schimburile culturale, accesul la reţeaua de sisteme educaţional-europene
pentru studenţi, sunt doar câteva exemple pe care le-aş menţiona. Din punct de
vedere economic PIB-ul României aproape s-a dublat în aceşti 10 ani de
apartenenţă la Uniune, iar aceasta în condiţiile în care Uniunea a fost
confruntată în ultima perioadă cu o criză economică şi financiară destul de
dificilă la nivelul Uniunii Europene. România îşi propune ca la 10 ani de la
aderarea la Uniunea Europeană să îşi dezvolte capacitatea de a utiliza de o
manieră eficientă toate instrumentele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană
pentru a reduce diferenţele de dezvoltare între diferite regiuni şi a asigura
un standard de viaţă mai ridicat pentru toţi cetăţenii.

Din punct de vedere al
diplomaţiei bilaterale, România îşi propune să acţioneze pe trei axe
importante. Prima – cooperarea tot mai strânsă şi structurată cu statele
Uniunii Europene vecine, Bulgaria, Ungaria – dar şi cu Republica Moldova şi cu
Ucraina. A doua axă – consolidarea relaţiilor cu statele parteneri strategici,
precum Franţa şi Germania, dar şi Marea Britanie din perspectiva Brexit şi a
intereselor comune şi de securitate, Polonia, Spania şi Italia. Cea de-a treia
axă – aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene: Slovacia şi Cehia, Ţările Benelux, Statele Baltice, Austria ca
deţinătoare a preşedinţiei semestriale anterioare, Finlanda şi Croaţia ca state
parteneri ai României în trioul de preşedinţii, precum şi statele candidate şi partenere
ale UE, a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.