Acordul de liber schimb Republica Moldova – UE

Pe 13 noiembrie 2014, plenul Parlamentului European a votat în favoarea ratificării Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE.

Corina Cristea, 17.11.2017, 14:29

Pe 13 noiembrie 2014, plenul Parlamentului European a votat în favoarea ratificării Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE – tratat internaţional care prevede cooperarea în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultură, contribuind la integrarea mai profundă din punct de vedere politic şi economic între cele două entităţi. Acordul de Asociere include şi un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, menit să reducă barierele în calea comerţului între fostul stat sovietic şi Uniune. Acesta acordă fiecărei părți un acces mai bun pe piață, urmărind inclusiv eliminarea taxelor vamale de import (și export, dacă există) în comerțul produselor. Aşa cum procedează Bruxellesul atunci când stabileşte cu partenerii săi comerciali Zone de Liber Schimb, şi în cazul Republicii Moldova au fost incluse mai multe domenii, care depăşesc comerţul obişnuit, pornind de la ideea că acesta nu poate fi decuplat de politicile interne privind achiziţiile, concurenţa, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea durabilă. În cazul Republicii Moldova, statutul de membru al Parteneriatului Estic i-a oferit o poziţie specială în relaţia cu Bruxellesul, iar acordul are prevederi în conformitate cu acquis-ul comunitar.

Toate acestea, pentru modernizarea economiei, atragerea investițiilor comunitare în țară şi pentru un mediu mai previzibil al politicilor. Acordul de liber schimb cu UE oferă o serie de avantaje Republicii Moldova, dar există şi potenţial neutilizat, a atras, însă, atenţia, la Chişinău, comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström. Recenta vizită a avut loc în contextul în care guvernul Republicii Moldova se pronunţă pentru aprofundarea implementării acordului de liber schimb, în timp ce preşedintele pro-moscovit Igor Dodon cere revizuirea acestuia. Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul Pavel Filip, oficialul european s-a referit şi la negocierea posibilităţii de export pe piaţa comunitară a produselor de origine animalieră din Republica Moldova. Potrivit Ceciliei Malmström, pe lângă condiţiile tehnice care trebuie întrunite, cum ar fi normele de siguranţă a alimentelor, este nevoie şi de implementarea unor legi predictibile şi transparente, care să ofere siguranţă investitorilor. Exporturile Republicii Moldova pe piaţa europeană sunt în creştere, iar în prezent se discută posibilitatea livrărilor de carne şi ouă în Uniunea Europeană, a precizat Pavel Filip: Vorbesc în primul rând şi de posibilitatea de a exporta produse de origine animală. Desigur că în acest sens şi noi avem de făcut foarte multe, dar perspectivele pentru noi sunt foarte clare.

În opinia analistului Vlad Ţurcanu, comerţul cu UE a ajutat Republica Moldova să se menţină pe linia de plutire după şocurile succesive pe care le-a suportat economia ţării în ultimii 20 de ani. În acelaşi timp, el a criticat ideile preşedintelui Igor Dodon, care vrea ca Republica Moldova să exporte în Federaţia Rusă materie primă. Potrivit lui Vlad Ţurcanu, ideea avansată de liderul pro-rus i-ar dezavantaja pe producătorii autohtoni: Ceea ce am reţinut din toată această frazeologie a lui Igor Dodon, pe care acesta o agită cu orice ocazie, este că ar trebui să ne concentrăm pe relaţia cu Federaţia Rusă, pentru a exporta legume, fructe şi vin în Federaţia Rusă. Exact modelul pe care a funcţionat RSS Moldovenească (denumirea statului în perioada sovietică) până la 1991. Asta înseamnă să livrăm materie primă în Federaţia Rusă şi plusvaloarea pe care ar obţine-o producătorii noştri ar fi una de sub un procent.

O situaţie aparte în toată această ecuaţie este cea din Transnistria, regiune separatistă promoscovită din estul Republicii Moldova. După parafarea Acordului de Asociere, în noiembrie 2013, la Vilnius, regiunea transnistreană a beneficiat de facilităţi comerciale autonome din partea UE. Acest lucru a făcut ca pe parcursul a doi ani aproape 50 la sută din mărfurile exportate din stânga Nistrului să ajungă pe piaţa Uniunii Europene. Facilităţile comerciale au expirat, însă, la sfârşitul lui 2015, iar Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător s-a extins, de la 1 ianuarie 2016, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Astfel, toţi agenţii economici din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, au putut să exporte mărfuri în Uniunea Europeană în baza aceluiaşi regim de comerţ liber. Dar, Tiraspolul a anunţat că nu va implementa Acordul de Liber Schimb cu UE, deoarece acesta ar fi în contradicţie cu politica sa externă, stabilită în cadrul referendumului privind apropierea de Rusia, prin integrarea în uniunea Eurasiatică. Transnistria a obţinut un regim asimetric, în care Tiraspolul aplică taxele vamale, iar exportul transnistrean ajunge pe piaţa UE fără taxe. Includerea Transnistriei chiar şi în această formulă a fost apreciată de unii analişti drept un aspect al unui scop mult mai important – reîntregirea ţării, mergând pe ideea că o integrare economică mai intensă a Republicii Moldovei cu UE va permite soluţionarea conflictului transnistrean.