Spre Schengen

Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul MCV.

Corina Cristea, 13.10.2017, 14:53

Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul
comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele
invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele
asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este vorba despre
obiective legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, dar,
amintesc responsabilii de la Bucureşti, nu ar trebui făcute conexiuni între
aderarea la Schengen şi MCV. Faptul că România a îndeplinit toate condiţiile
tehnice, recunoscut de toate statele membre încă de acum câţiva ani, apare în
mod recurent în declaraţii ale unor decidenţi de la Bruxelles sau în diferite
cancelarii, dar concretizarea întârzie.

Pe fondul afluxului masiv de refugiaţi
spre vestul Europei din ultimii ani, obiectivul României pare însă tot mai
aproape de realizare. La scurt timp după ce, în discursul privind starea
Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat, în
septembrie, pentru primirea celor două ţări în Schengen, mesajul a fost reluat
la Bucureşti de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King. Dar şi
de către raportorul special Ulla Schmidt, care, tot la Bucureşti, cu prilejul
prezentării unui document privind Promovarea stabilităţii în regiunea Mării
Negre, a declarat că aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen
reprezintă un pas care evident trebuie făcut, condiţiile preliminare fiind îndeplinite.
Iniţiativa sinergiilor Mării Negre trebuie readusă la viaţă şi trebuie
completată de o strategie macroregională. Cred că în perioada 2018-2019, când
România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Uniunii Europene, aceste mandate vor
pune în evidenţă potenţialul imens din zona Mării Negre, a subliniat, cu acest
prilej, Ulla Schmidt.

Potrivit raportului întocmit de raportor, regiunea Mării
Negre are un potenţial imens, dar care se confruntă cu dificultăţi imense,
având oportunitatea de a se dezvolta într-o direcţie pozitivă sau să se
confrunte cu noi crize. În septembrie, Comisia Europeană a solicitat oficial
tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii să aprobe integrarea totală a
României şi Bulgariei şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere
procedurile de aderare pentru
a spori siguranţa Uniunii Europene în faţa terorismului şi a provocărilor
legate de migraţie.

La Bucureşti, analistul politic Bogdan Chirieac este
sceptic, însă, în privinţa şanselor de intrare în Schengen în ciuda faptului că
Jean-Claude Juncker s-a pronunţat deschis pentru acest lucru: Ştiţi foarte bine că au
apărut imediat reacţii de acolo de unde nu ne aşteptam, inclusiv din Austria,
împotriva acceptării celor două ţări în Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, în
acest moment nici nu cred că ar fi bine ca România şi Bulgaria să mai intre în
Schengen, fiindcă am avea probleme insurmontabile cu migraţia. Deocamdată,
fluxurile migratorii doar în mod colateral trec prin România, altminteri
încearcă să intre direct în Spaţiul Schengen. Deci, din acest punct de vedere,
dacă am intra în Spaţiul Schengen am face un serviciu uriaş Uniunii Europene
mai degrabă decât am avea noi de câştigat din acest lucru.

Aspiraţiile României sunt aceleaşi. Rămâne, însă, de văzut dacă semnalul încurajator
venit din partea Bruxelles-ului va rezolva ceva sau vor exista din nou rezerve
din partea unor ţări precum Olanda, care s-a remarcat prin opoziţie până acum? Invitat la Radio România, analistul politic
Cornel Codiţă explică: La ora actuală este un
clivaj, o ruptură între ceea ce doreşte Comisia, ceea ce promovează media
într-un fel prin preşedintele Comisiei şi ceea ce este umoarea, să zic aşa,
politică, a liderilor din ţările principale europene, nu doar în Olanda. Teamă
îmi este că va avea câştig de cauză proiectul redesenat, zielele trecute de
preşedintele Franţei, Macron. Adică, ideea unei cooperări avansate între ţările
avansate va căpăta clar substanţă şi întreaga construcţie Schengen va fi
reorganizată. Adică, foarte probabil că va fi un Schengen al celor din nucleul
principal şi altceva, nu se ştie ce, pentru ceilalţi. Deci, dacă o decizie
politică nu este luată, să zicem, într-un an, un an şi jumătate, şansele scad
foarte, foarte puternic să mai prindem vechiul mecanism Schengen. De alminteri,
Emmanuel Macron s-a pronunţat şi a spus foarte clar că vechiul sistem Schengen,
adică cel actual, nu mai funcţionează.

Deocamdată, aşa cum anunţa Jean-Claude Juncker într-o scrisoare de intenţie,
Bruxelles-ul a propus măsuri pentru menţinerea şi consolidarea spaţiului
Schengen. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel
încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele
interne să fie adaptate la imperativele prezentului, respectiv să fie în măsură
să răspundă ameninţărilor grave persistente şi în continuă evoluţie la adresa
ordinii publice sau a securităţii interne.