Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Acordul de la Paris în era Trump

Decizia preşedintelui Donald Trump de a retrage Statele Unite ale Americii din acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 sub egida ONU, îl plasează pe acesta ''de partea greşită a istoriei''

Acordul de la Paris în era Trump
Acordul de la Paris în era Trump

, 23.06.2017, 14:24

Mari fluctuaţii ale temperaturilor extreme, alături de o scădere a frecvenţei zilelor şi nopţilor reci şi de o sporire a zilelor calde şi valurilor de căldură, au marcat ultima jumătate de secol. Iar estimările specialiştilor spun că pe viitor valurile de caldură extreme şi precipitaţiile abundente vor creşte cel mai probabil la latitudinile mai mari, în timp ce în majoritatea regiunilor tropicale probabilitatea este ca ele să scadă. Datele ştiinţifice arată că, fără aplicarea unor măsuri de contracarare adecvate, este posibil ca până în anul 2100 nivelul mării să crească cu un metru sau chiar mai mult. Ca urmare a acestei evoluţii, unele ţări insulare şi multe regiuni joase de coastă vor fi inundate complet. Statisticile mai arată că a fost deja raportată o creştere a deceselor provocate fie de căldură, fie de vreme rece, în funcţie de regiune. De asemenea, sunt vizibile schimbările în propagarea unor boli cu transmitere pe calea apei sau a viruşilor.



Ca urmare a modificărilor survenite, multe specii marine şi terestre au fost deja relocate. Sectoarele de activitate care se bazează puternic pe anumite temperaturi şi niveluri de precipitaţii, precum agricultura, sectorul forestier, energia şi turismul, sunt, de asemenea, foarte afectate. Multe dintre statele sărace în curs de dezvoltare sunt printre cele mai expuse consecinţelor schimbărilor climatice. Aceasta, pentru că locuitorii acestor zone depind în foarte mare măsură de habitatul lor natural şi au cele mai puţine resurse la dispoziţie pentru a se adapta climatului în schimbare.



Pe fondul acestei situaţii, decizia preşedintelui Donald Trump de a retrage Statele Unite ale Americii din acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 sub egida ONU, îl plasează pe acesta de partea greşită a istoriei. Este aprecierea făcută de fostul secretar general al Naţiunilor Unite în perioada 2007-2016, Ban Ki-moon. În acelaşi timp, decizia lui Donald Trump îi pune pe ceilalţi actori parte din Acord în faţa unor noi provocări. Documentul – un plan de acţiune care vizează perioada cu începere din 2020 – vizează, pe termen lung, limitarea creşterii temperaturii globale la sub 2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială şi a fost adoptat de 195 de ţări.



Consecvent promisiunilor din campania electorală, dar atrăgându-şi o avalanşă de critici din partea comunităţii internaţionale, noul lider de la Casa Albă a decis retragerea din acord pentru că, a argumentat el, acesta nu este benefic pentru economia ţării şi nici pentru interesele americanilor. Reacţiile au apărut imediat. Omologul său francez, Emmanuel Macron, a apreciat că este o greşeală pentru viitorul planetei noastre, în timp ce China şi-a reafirmat angajamentul în lupta împotriva schimbării climatice.



După Acordul din 2015 de la Paris privind schimbările climatice, Uniunea Europeană a fost promotorul unor politici climatice susţinute, alocând, între altele, fonduri de investiţii pentru statele membre, prin care acestea să înlocuiască industriile vechi cu unele noi, mai prietenoase cu mediul. Şi, pentru că măsurile de abordare a schimbărilor climatice şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană, liderii europeni s-au angajat să transforme continentul într-o economie foarte eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de dioxid de carbon. De asemenea, şi-au stabilit obiectivul de a scădea cu 80 până la 95 la sută emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050 faţă de nivelul din 1990.



România a participat de la început la procesul politic internaţional în domeniul schimbărilor climatice, fiind parte a convenţiei-cadru asupra schimbărilor climatice şi a Protocolului de la Kyoto. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru protecţia mediului, Viorel Toma explică: România şi-a îndeplinit ţinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de angajament, 2008-2012, şi se încadrează în ţinta pentru a doua perioadă potrivit amendamentului de la Doha, 2013-2020. România are o strategie privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de bioxid de carbon şi un plan de acţiune pentru perioada 2016-2020. Strategia este structurată pe cele doua direcţii de acţiune şi anume, reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Planificarea pentru exerciţiul financiar curent 2014-2020 prevede ca 27,53 % din fondurile europene să fie dedicate proiectelor cu componenţă climatică. Implementarea proiectelor de eficienţă energetică şi utilizarea resurselor regenerabile de energie la nivelul localităţilor reprezintă o adevărată provocare pentru România în perioada următoare.”



Politica Bucureştiului este una de încurajare a generării şi folosirii energiei verzi, precum şi de reducere a emisiilor cu efect de seră în special în marile oraşe. În acelaşi timp, asigurarea cu energie de acest tip a şcolilor, grădiniţelor, primăriilor ar duce la reducerea cheltuielilor din bugetele locale.

Proiectul Neptun Deep (sursa foto: ROMGAZ)
Viitorul începe azi vineri, 08 noiembrie 2024

Obiective energetice

În același timp, Raportul intermediar din 2024 privind acţiunile climatice, publicat de Comisia Europeană, arată că în 2023 emisiile Uniunii...

Obiective energetice
Foto: jorono / pixabay.com
Viitorul începe azi vineri, 01 noiembrie 2024

Republica Moldova, mai aproape de UE

Cetățenii din Republica Moldova s-au pronunțat, pe 20 octombrie, în favoarea modificării Constituţiei țării pentru a sprijini aderarea...

Republica Moldova, mai aproape de UE
Luna europeană a securității cibernetice 2024: #ThinkB4UClick (sursa foto: Comisia Europeană /commission.europa.eu)
Viitorul începe azi vineri, 18 octombrie 2024

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

În luna octombrie a fiecărui an, în numeroase locații din toată Europa se organizează sute de activități – conferințe, ateliere,...

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice
(foto: jhenning / pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 11 octombrie 2024

În ce ritm îmbătrânim?

„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității...

În ce ritm îmbătrânim?
Viitorul începe azi vineri, 04 octombrie 2024

Pachet pentru reindustrializarea României

Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România a fost anunțat un plan major pentru reindustrializarea țării. Cu o valoare de 3 miliarde de...

Pachet pentru reindustrializarea României
Viitorul începe azi vineri, 20 septembrie 2024

Energie pentru viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să...

Energie pentru viitor
Viitorul începe azi vineri, 13 septembrie 2024

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

Cifrele fac din incident cel mai mare eveniment cibernetic, depăşind toate atacurile şi evenimentele anterioare. A fost o disfuncţionalitate, un...

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic
Viitorul începe azi vineri, 21 iunie 2024

Legislativ nou la Bruxelles

Circa 370 de milioane de europeni cu drept de vot au fost chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a alege 720 de eurodeputați, dar doar...

Legislativ nou la Bruxelles

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company