NATO şi ameninţarea teroristă

Pe fondul intensificării atentatelor, liderii NATO dau un semnal clar - Alianţa Nord-Atlantică rămâne unită în faţa terorismului sub orice formă şi va răspunde coordonat ameninţărilor la adresa statelor aliate.

Corina Cristea, 09.06.2017, 14:25

Pe fondul intensificării atentatelor, liderii NATO dau un semnal
clar – Alianţa Nord-Atlantică rămâne unită în faţa terorismului sub orice formă
şi va răspunde coordonat ameninţărilor la adresa statelor aliate. Secretarul
general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO se va alătura
coaliţiei împotriva organizaţiei Stat Islamic şi va crea o structură de informaţii
asupra terorismului la Cartierul General. În acelaşi timp, s-a decis şi
desemnarea unui coordonator pentru eforturile Alianţei împotriva terorismului.
Cum pot fi interpretate aceste decizii?

Profesorul universitar Iulian Chifu, preşedintele
Centrului de Prevenire a Conflictelor, explică: Europa s-a confruntat în ultimii ani cu efectele acestei acţiuni
teroriste şi, e adevărat, în mare măsură există deja principiul terorismului
din interior, deci inamicul din cetate, însă în egală măsură există zonele
acelea care sunt controlate de organizaţii teroriste DAESH, Stat Islamic în
Siria, Irak care favorizează deplasarea luptătorilor străini, pregătirea
acestora şi am văzut însângerat şi Parisul şi Berlinul şi Londra. Este un
flagel care ne priveşte şi ne ameninţă pe toţi.

Alianţa Nord-Atlantică a
viitorului trebuie să cuprindă o concentrare mai puternică asupra terorismului
şi imigraţiei, precum şi ameninţării puse de Rusia frontierelor noastre estice
şi sudice, declară noul lider de la Casa Albă. Din aceste motive, a adăugat
Donald Trump, am fost foarte, foarte direct cu secretarul general NATO şi cu
membrii Alianţei Nord-Atlantice spunându-le că ţările NATO trebuie ca în cele
din urmă să contribuie cu partea lor de cheltuială şi să-şi respecte astfel
angajamentele. Adică, alocarea a două procente din PIB pentru Apărare.

Invitat
la Radio România, analistul militar Alexandru Grumaz a estimat că sunt trei
paliere pe care aliaţii trebuie să le abordeze cu preşedintele american, care
rămâne ferm pe poziţie în ceea ce priveşte contribuţia financiară a fiecărui
stat membru NATO: Ţările
aliate trebuie să participe la acest efort financiar care se face în Alianţă,
să împartă acest efort pentru Alianţă şi pentru propriul interes în acordarea
de 2% din PIB pentru apărarea ţării respective. 1 – împărţirea obligaţiilor
financiare şi cheltuielilor pentru apărarea fiecărui stat, doi – angajamentele
pe care Donald Trump le ia faţă de securitatea europeană şi trei – rolul NATO
în efortul antiterorist – acestea sunt cele trei mari probleme care trebuie
dezbătute la ora actuală.Probleme de
dezbătut în condiţiile în care toţi aliaţii sunt de aceeaşi părere, exprimată
de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg – NATO este
mai mult decât un tratat, mai mult decâ o organizaţie. NATO întruchipează
legătura unică dintre Europa şi America de Nord.

Analistul politic Iulian
Chifu face o trecere în revistă a angajamentelor la nivelul Alianţei, angajamente
pe trei direcţii: În primul rând, la nivel financiar,
într-adevăr alocarea a 2% din PIB, iar până la sfârşitul acestui an fiecare
stat membru va trebui să-şi prezinte propriul calendar de angajamente pentru a
ajunge la acea ţintă. Încă de la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014, reluat
la summitul NATO de la Varşovia de anul trecut, acest angajament a fost luat
prin unanimitate de către toţi aliaţii. E doar vorba de a respecta. A doua
componentă pe cash, pe zona financiară, e vorba de 20% din această sumă să fie
alocată unor capabilităţi de ultimă generaţie, cercetării şi dezvoltării în
acest domeniu, pentru că, iată, se vede că ţările europene încep să piardă
capacitatea de interoperabilitate cu Statele Unite. Alianţa a constatat, nu o
singură dată, faptul că are nevoie de anumite capabilităţi pentru a putea să se
apere împreună, Deci, între investiţiile care vor fi făcute vor fi şi cele care
sunt deficitare la nivelul întregii Alianţe, pe care le vor lua un aliat sau
altul. Şi, cea de-a treia ţine de angajamentele pentru misiunile NATO.

Va reuşi
Alianţa Nord-Atlantică să pună la punct toate aceste aspecte într-un termen
rezonabil?
Din nou, Iulian Chifu: Nu se pune
problema să nu le pună la punct. E vorba de Alianţa Nord-Atlantică, de ţări
care s-au angajat. Fiecare este responsabil şi stat suveran, şi, în momentul în
care şi-a asumat prin semnătură documentele de care vorbim, şi sunt rezultatul
negocierilor şi acordului tuturor membrilor Alianţei, din acel moment nu cred
că sunt semne de întrebare. România
îşi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să fie puternică, unită şi coezivă, iar
flancul estic să fie bine consolidat într-un mod echilibrat, este prioritar ca
zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei, iar relaţia transatlantică să
fie întărită. În ceea ce priveşte Rusia, trebuie să existe o abordare unitară,
este poziţia Bucureştiului, exprimată de şeful statului, Klaus Iohannis.