Provocările anului 2017 – partea a II-a

Săptămâna trecută împreună cu directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor de la Bucureşti, Iulian Chifu, am analizat impactul pe care îl vor avea evenimente precum instalarea la Casa Albă a noului lider Donald Trump, Brexitul sau alegerile din Franţa

Corina Cristea, 20.01.2017, 13:41

După ce,
săptămâna trecută, împreună cu directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor
de la Bucureşti, Iulian Chifu, am analizat impactul pe care îl vor avea
evenimente precum instalarea la Casa Albă a noului lider Donald Trump, Brexitul
sau alegerile din Franţa, în această ediţie vom continua acest demers, în
atenţie fiind alegerile din Germania, cele din Olanda sau situaţia din Siria. Cancelarul german, Angela Merkel, va candida
la alegerile din acest an pentru al patrulea mandat. Anunţul a fost făcut spre
sfârşitul anului trecut, după o reuniune a partidului pe care Merkel îl
conduce, CDU. Anunţul a survenit, în acelaşi timp, pe fondul cererilor privind
demisia şefei guvernului federal, solicitată, în principal, de opozanţii
radicali ai politicii de primire a refugiaţilor practicată de cancelarul
german, in frunte cu partidul Alternativa pentru Germania. Acuzele vorbesc de
pierderea controlului în cazul migraţiei. Totuşi, potrivit
celor mai recente date, anul trecut s-a constatat o scădere radicală a
numărului de migranţi solicitanţi de azil în Germania. Cifrele oficiale relevă
că 280 de mii de solicitanţi de azil au sosit anul trecut în Germania,
comparativ cu aproape 900 de mii câţi au fost înregistraţi în 2015. În ciuda
reducerilor semnificative de anul trecut, ţara se confruntă în continuare cu
provocări numeroase. Numărul cererilor de azil este de ordinul sutelor de mii,
iar executivul german trebuie să demonstreze că este capabil să realizeze o
integrare perfectă a celor cărora li se aprobă cererile.

Cât de importante sunt
alegerile din Germania pentru Europa şi care sunt şansele actualului cancelar?
Profesorul universitar Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea
Conflictelor, de la Bucureşti Sigur, vorbim de
un element extrem de important pentru că este vorba despre Germania, motorul
Europei, şi, în aceste condiţii, lucrurile devin mai speciale. Există în
continuare posibilitatea majoră ca înţelegerea stânga-dreapta SPD-CDU, să ducă
la o formulă prin care d-na Merkel să-şi poată continua mandatul în această
formulă. Avem şi o creştere a extremei drepte. Însă, evident că acestea sunt
planurile de acasă. Şi am văzut în nenumărate rânduri, cel puţin în cazul
Brexitului şi al alegerilor americane, că nu întodeauna calculul de acasă se
concretizează, deci e posibil să avem surprize.

Alegeri legislative vor
avea loc în acest an şi în Olanda, ţară în care, pe fondul nemulţumirii
electoratului faţă de gestionarea imigraţiei, formaţiunea populistă şi de
extremă-dreapta, Partidul Libertăţii, conduce în sondajele de opinie. Liderul
Geert Wilders a prezentat un program electoral în care promite dezislamizarea
ţării, pledând pentru închiderea moscheilor şi pentru interzicerea migraţiei
din ţări musulmane. Publicaţiile Die Welt şi Express precizează că programul
politic mai prevede închiderea şcolilor musulmane, interzicerea Coranului şi a
vălului islamic. Pentru Bucureşti, alegerile din Olanda sunt importante în
primul rând din perspectiva poziţiei acestei ţări faţă de aderarea României la
spaţiul Schengen. Prevăzută pentru martie 2011, aderarea a fost amânată în
câteva rânduri, în primul rând din cauza opoziţiei ferme a Olandei, deşi
Bucureştiul a îndeplinit criteriile.

Este de aşteptat să se schimbe ceva în curând în această privinţă? Iulian Chifu Din punctul
acesta de vedere nu sunt lucruri care să ne bucure, pentru că alegerile din
Olanda se anunţă mai degrabă în trendul menţinerii partidelor eurosceptice în
prim-plan, deci posibilitatea ca Olanda să facă paşi înainte este destul de
redusă. Am văzut, în schimb, ca notă pozitivă, modul în care Olanda a reuşit să
găsească o formulă de ieşire în cazul ratificării Acordului de asociere
UE-Ucraina. Pe această dimensiune, am putea să gândim că indiferent cum arată
aranjamentul sau cum arată alegerea din Olanda, am putea să găsim un aranjament
european care să favorizeze inclusiv România. Dar, având în vedere modul în
care se reface Schengenul şi reticenţa în raport cu migraţia, cred că este un
subiect care este închis pe perioada pe care putem prevedea, următorii ani.

În ceea ce priveşte situaţia din
Siria şi implicarea Rusiei în acest conflict, analistul politic, Iulian Chifu
apreciază Sigur, Siria
este un subiect care nu poate să fie închis foarte repede. Am văzut că
tentativele de a rezolva problema pe termen scurt, deci de a avea un
armistiţiu, nu au dat rezultate. Mai ales că e vorba de armistiţii parţiale,
încercate în prezenţa doar a unui număr de state implicate în sau prin
resortisanţi sau controlând anumite grupări de opoziţie de pe teren. Rusia
încearcă să impună un anumit tip de soluţie, aşa cum a făcut-o în Ucraina, cum
a făcut-o în Georgia. Cred că acest tip de abordare excepţionalist şi
individualist nu are cum să dea rezultate. Soluţia trebuie să fie una inclusivă, crede Iulian
Chifu, care aminteşte că există în continuare dosare extrem de importante
precum măcelurile din Alep, utilizarea armamentelor interzise şi încălcarea
drepturilor omului.