Măsuri pentru consolidarea flancului estic al NATO
Alianţa Nord-Atlantică a decis o serie de măsuri pentru consolidarea flancului estic al NATO.
Corina Cristea, 04.11.2016, 12:57
Pentru a linişti ţările membre învecinate cu Rusia, care se simt mai vulnerabile după declanşarea conflictului ucrainean şi anexarea Crimeii de către Moscova, în martie 2014, Alianţa Nord-Atlantică a decis o serie de măsuri pentru consolidarea flancului estic al NATO. Recent, la Consiliul miniştrilor apărării din ţările membre ale Alianţei, de la Bruxelles, secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a salutat numeroasele contribuţii ale ţărilor membre NATO la cele patru batalioane care vor fi desfăşurate în 2017 în cele trei ţări baltice şi în Polonia, adăugând că Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să provoace, ci să prevină conflictele cu Rusia.
Este vorba despre batalioane de aproximativ 1.000 de militari fiecare, măsura fiind decisă în vară, la cel mai recent summit al NATO, de la Varşovia. De asemenea, câteva ţări au confirmat disponibilitatea de a trimite forţe terestre, navale şi aeriene în România pentru consolidarea prezenţei NATO în regiunea Mării Negre. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi SUA” – a mai anunţat Jens Stoltenberg. Politica de confruntare promovată de Federaţia Rusă, în ultimii ani, a determinat Alianţa Nord-Atlantică să-şi refacă dispozitivele de luptă şi strategice la frontiera sa de est şi de sud-est.
Aceasta este cauza pentru care mai multe state au decis să participe cu forţe la consolidarea acestui flanc – apreciază într-un interviu pentru Radio România, Stan Petrescu, profesor doctor la Academia Naţională de Informaţii. Stan Petrescu este de părere că ne aflăm într-o perioadă în care războiul informaţional a atins dimensiuni globale şi că întregul context impune o întărirea a prezenţei NATO în regiune: Filozofia Alianţei Nord-Atlaltice suferă oarece modificări. Ne referim la flancul sud-estic al Alianţei Nord-Atlantice, dar şi pe zona Mării Negre, unde Federaţia Rusă deja a implementat forţe navale, aeriene şi de altă natură. Uite, că de această dată, Rusia şi-a întărit prezenţa în Marea Neagră, aproape că ea a devenit un lac rusesc; pe de altă parte, să nu uităm declaraţiile din ultima vreme ale lui Putin, spunând că el îşi apără interesul naţional, îşi apără interesul de securitate şi, prin urmare, nimeni nu-l împedică să-şi creeze un nou dispozitiv pe toată frontiera sa de vest, de est pentru Alianţa Nord-Atlantică.”
Am intrat într-o stare de precriză, deoarece pe teren se dispun forţe terestre blindate, dar şi oameni şi subunităţi mobile, cu misiuni strategice, mai spune profesorul Petrescu, amintind că este vorba despre forţe speciale, despre brigăzi cu mare putere de foc, extrem de bine instruite şi extrem de mobile în teren: “Din punctul nostru de vedere, al militarilor, se refac dispozitivele, să spunem aşa, de luptă operative şi strategice, exact la frontiera de vest a Federaţiei Ruse şi frontiera de est a NATO. Chestiunile acestea sunt şi urmare a unui angajament puternic pe terenul confruntării războiului informaţional. El a atins forme globale, iar Federaţia Rusă pune presiune nu numai prin elementele sale de propagandă, folosind televiziunea digitală, internetul şi alte reţele sociale, ci şi prin războiul psihologic, care a prins o anvergură extraordinară. Şi, mai ales, aduce noi date despre acest război hibrid, care este o operaţiune, să spunem, alcătuită din structuri puternice de propagandă, dar, pe de altă parte, de forţe speciale, fără insemne, fără simboluri, obişnuite să creeze situaţii de surprindere extraordinară, ceea ce s-a şi întâmplat. Putin a devenit extrem de vocal, punându-şi pe primul plan interesul său de securitate şi nimeni nu-l poate opri să-şi disloce forţele şi, mai ales, să execute şi operaţiuni în afara frontierelor – dacă ne gândim la cazul Siria, dacă ne gândim la acest escadron, care este în mişcare cu portavionul Kuzneţov – şi şi-a creat un cap de pod foarte puternic, el arătând lumii că are forţe. Forţele armate ale Rusiei s-au revigorat, şi cele de intelligence, şi mă refer la cele ofensive, de spionaj, şi cele defensive, au devenit la fel de puternice.”
La reuniunea de la Bruxelles, miniştrii apărării au luat inclusiv decizii pentru intensificarea instruirii, prin intermediul unui centru comun de exerciţii, şi creşterea prezenţei aeriene aliate pe segmentul sudic al flancului estic al Alianţei Nord – Atlantice, şi au aprobat folosirea bazelor aeriene din România şi Bulgaria pentru misiuni de supraveghere aeriană a Mării Negre. Întregul pachet de măsuri privind prezenţa Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră urmează să fie aprobat la reuniunea din februarie a miniştrilor aliaţi ai apărării. Pe de altă parte, autorităţile britanice au reiterat decizia de a disloca, în România, în 2017, aeronave de luptă Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Regale, în vederea executării misiunilor de poliţie aeriană şi participării la activităţi de pregătire în comun cu Forţele Aeriene Române.