Ameninţarea Zika
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a îndemnat statele europene să se pregătească de acum pentru posibilitatea unei epidemii provocate de virusul Zika, pe fondul apropierii sezonului de primăvară - vară.
Corina Cristea, 12.02.2016, 09:41
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a
îndemnat statele europene să se pregătească de acum pentru posibilitatea unei
epidemii provocate de virusul Zika, pe fondul apropierii sezonului de primăvară
– vară. Benignă în aparenţă, infecţia cu acest virus este suspectată că
provoacă grave malformaţii congenitale ale creierului fetusului la femeile
însărcinate contaminate. Virusul afectează America de Sud, în special Brazilia,
fiiind, însă, semnalat şi în câteva ţări europene la persoane revenite din
America Latină. Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru
Rafila, dă asigurări că pentru România virusul Zika nu reprezintă, deocamdată,
un pericol: Pentru noi nu este un virus de temut, în momentul de
faţă. E un virus care produce îmbolnăviri în zona tropicală a celor două
Americi în momentul de faţă. Îmbolnăvirile în marea lor majoritate sunt uşoare,
care se vindecă fără tratament. Ceea ce a îngrijorat autorităţile de sănătate
publică din statele din zona la care făceam referire a fost o eventuală
corelaţie între infecţia cu acest virus şi apariţia unor malformaţii
congenitale la copii născuţi în această perioadă din mame infectate. S-a
constatat o creştere alarmantă a numărului de cazuri de microcefalie.
Virusul
Zika a fost identificat prima oară în Uganda, în 1947, la maimuţele rhesus, iar
ulterior la om în 1952, tot în Uganda şi în Tanzania. Recentele focare s-au răspândit, însă,
alarmant. Primele cazuri au fost raportate în Brazilia în luna mai a anului
trecut, în prezent fiind, se pare, circa 1,5 milioane de oameni afectaţi de
virus, al cărui vector de propagare în America Latină este un anumit tip de
ţânţar. Din nou, Alexandru Rafila: Înţepătura de
ţânţar transmite această boală pe care ţânţarul o preia de la o persoană care
este deja infectată. Simptomele lipsesc la marea majoritate a persoanelor care
sunt infectate, iar cei care fac forma manifestă a boli prezintă febră, dureri
articulare şi conjuctivită. Infecţia se vindecă fără tratament, în câteva zile,
o săptămână. Deocamdată, este documentată o singură cale de transmitere,
respectiv de la mamă la făt.
Oamenii de ştiinţă din Brazilia iau în calcul, însă,
varianta ca Zika să se transmită şi direct de la om la om. Ei au descoperit
virusul activ în probele de salivă şi urină ale unor bolnavi, ceea ce indică
posibilitatea ca boala să nu se răspândească doar prin intermediul ţânţarilor,
ci şi prin strănut, tuse ori sărut. În prezent, nu există un vaccin
împotriva virusului Zika, iar specialiştii în domeniu estimează că va fi nevoie
de circa un an pentru obţinerea acestuia. Mai multe grupuri farmaceutice au
anunţat că lucrează deja la un antidot.
În acelaşi timp, Agenţia Europeană a
Medicamentului a înfiinţat o echipă de elită pentru a asista companiile
farmaceutice şi medicii care caută un vaccin, respectiv tratează cazurile de
infectare cu acest virus. Zika s-ar asemăna cu Febra dengue, virusul amaril sau
West Nile – pentru care fie există vaccin, fie cercetătorii sunt aproape de
antidot, iar toate acestea cresc speranţele cercetătorilor. Ritmul intens de
propagare a bolii face ca totul să se transforme într-o luptă contracronometru
– OMS estimează că numărul persoanelor afectate ar putea depăşi patru milioane,
în 2016, pe continentele americane. Directorul general al OMS, Margaret Chan, a
numit Zika un eveniment extraordinar, o ameninţare globală care are
nevoie de un răspuns coordonat. Margaret Chan: Este nevoie de un
răspuns internaţional coordonat, pentru a reduce riscurile în ţările deja
afectate şi pentru a opri o eventuală propagare. Experţii noştri concluzionează
că sunt întrunite condiţiile pentru a declara Zika urgenţă globală de sănătate
publică.
În paralel cu eforturile de căutare a unui vaccin, toate ţările
Americii Latine s-au mobilizat pentru combaterea acestui virus. Brazilia
foloseşte ţânţari modificaţi genetic, într-un proiect deocamdată, pilot.
Astfel, un tip de ţânţar bun, creat de o companie britanică, este răspândit
zilnic cu o furgonetă. El se împerechează în libertate cu femelele sălbatice şi
transmite o genă letală urmaşilor săi, astfel încât ţânţarii din noua generaţie
mor înainte de a deveni adulţi.
În Republica Dominicană în lupta împotriva
tânţarului tigru, care răspândeşte virusul Zika, sunt folosiţi militarii, care
participă la operaţiuni de curăţenie, dar şi la proceduri pentru eliminarea
umidităţii din aer.
Recent, Parisul a decis ca turiştii care se întorc în
Franţa din zonele de răspândire a virusului Zika să nu poată dona sânge decât
după 28 de zile de la revenirea lor pentru a evita riscul transmiterii
virusului prin transfuziile de sânge.
Între timp, iau naştere diverse
speculaţii. Una dintre acestea vorbeşte despre posibilitatea ca focarul
virusului Zika să fi fost declanşat din cauza eliberării în 2012 a unor ţânţari
modificaţi genetic. Criticii spun că insectele ar fi fost proiectate de către
experţi biotehnologi pentru a combate răspândirea febrei dengue şi alte
infecţii, motiv pentru care ţânţarii au fost eliberaţi în Brazilia în anul
2012.