Provocarea coreeană
Criticate de comunitatea internaţională, preocupările nucleare ale Coreei de Nord par tot mai aplicate şi stârnesc îngrijorări din ce în ce mai mari.
Corina Cristea, 15.01.2016, 09:45
Criticate de
comunitatea internaţională, preocupările nucleare ale Coreei de Nord par tot
mai aplicate şi stârnesc îngrijorări din ce în ce mai mari. Recent,
autorităţile de la Phenian au anunţat că au testat cu succes o bombă cu
hidrogen, cea mai puternică armă din lume, iar reacţia internaţională a fost
împărţită între scepticism şi condamnare. Specialiştii privesc cu rezerve
anunţul Coreei de Nord. Experţi nucleari, dar şi militari sud-coreeni, citaţi
de Washington Post, susţin că dimensiunea exploziei aferente testului
corespunde mai degrabă unei detonări atomice şi că nu se pune problema ca
amplitudinea ei să aparţină unei bombe cu hidrogen. Bombă H sau nu, testul
nord-coreean este foarte îngrijorător, consideră expertul Siegfried Hecker,
într-un interviu publicat în Buletinul oamenilor de ştiinţă în domeniul
nuclear. Problema nu este de a şti dacă Phenianul a testat o bombă cu hidrogen
sau nu, ci faptul că regimul nord-coreean face progrese cu un nou test. Cu
fiecare test, nord-coreenii învaţă mai mult’, spune Hecker, unul dintre cei
mai mari specialişti în dosarul nuclear nord-coreean.
La Bucureşti, într-un
interviu pentru Radio România, fostul director al Institutului de Cercetări
pentru Apărare Chimică Bacteriologică Radiologică şi Nucleară, Vasile Şomoghin
explică: Bomba cu hidrogen face parte din cadrul armelor nucleare.
Există două tipuri: bomba de tip a sau bomba de fisiune, care se bazează
practic pe o reacţie de rupere a nucleelor de uraniu sau de plutoniu cu
dezvoltare de energie, şi bombele termonucleare sau bombele cu hidrogen, care
se bazează pe reacţia de fuziune, de adunare la un loc a unor nuclee de izotop
de hidrogen, şi anume deuteriu şi tritiu, cu producerea de heliu. Diferenţa
dintre ele este atât în privinţa mecanismului de producere a energiei, cât şi a
cantităţii de energie produse. În cazul bombelor cu hidrogen această energie
este cam cu trei ordine de mărime mai mare decât în cazul bombelor nucleare
clasice sau de tip a, deci de cel puţin 1000 de ori mai mare.
Centrul pentru
supraveghere geologică din SUA şi Centrul naţional pentru seisme din China au
detectat, însă, la momentul testului, un cutremur cu magnitudinea de 5,1 pe
Richter produs în zonă. La prima vedere, se pare că au desfăşurat un test
nuclear, dar nu au reuşit să ajungă la a doua etapă, cea a unei explozii de
hidrogen, consideră şi specialistul în politică nucleară Crispin Rovere, din
Australia.
În rândul scepticilor se numără şi Bruce Bennett, analist al Rand
Corporation: Dacă ar fi fost vorba de o adevărată bombă H, magnitudinea
cutremurului ar fi fost mult mai mare, de cel puţin 7 grade. În opinia lui
Bennett, explozia corespunde unui dispozitiv de 10-15 kilotone, de nivelul
celei lansate asupra oraşului Hiroshima în 1945.
Acesta este al patrulea test nuclear
nord-coreean – primele două, în 2006 şi 2009, au fost realizate cu dispozitive
cu plutoniu, cel de-al treilea, în 2013, a părut să includă uraniu, lucru care
nu a fost totuşi confirmat. Ar putea fi vorba acum doar de propagandă?
Vasile Şomoghin: Având în vedere că este vorba de Coreea de Nord,
propaganda este clar unul din mijloacele cele mai puternice folosite de ei.
Este posibil să fi fost doar o experienţă nucleară obişnuită sau să fie o
încercare de misiune, deci o bombă termonucleară nereuşită. Oricum,
faptul că de ceva timp Coreea de Nord dispune de bombe nucleare cu fisiune este
deja un mare, mare pericol. Dacă aceste bombe vor putea fi deja livrate la
ţintă asta va depinde destul de mult de dezvoltarea sistemelor balistice pe
care Phenianul le posedă. Din ceea ce ştiu eu deja, au rachete balistice care
pot atinge cu uşurinţă Coreea de Sud şi Japonia, deci la distanţe de sute,
poate mii de km. Nu ştiu acum cât de departe au ajuns cu asta şi nu ştiu nici
care este capacitatea de transport a rachetelor de care dispun ei. Dar oricum
deja există un pericol suficient de mare.
Agenţiile de presă notează că
Phenianul a dezvoltat un program de arme nucleare în pofida sărăciei şi a
sancţiunilor internaţionale cu care se confruntă, căile prin care a reuşit
reducerea costurilor asociate unui astfel de program fiind tehnologia proprie
şi forţa de muncă practic gratuită. Analizele guvernului sud-coreean estimează
cheltuielile nucleare ale vecinului din nord la o sumă totală între 1,1 miliarde
şi 3,2 miliarde de dolari, experţii considerând însă că un calcul precis este
imposibil de făcut dat fiind secretul care înconjoară programul.
Principalele
state nucleare au condamnat experimentul nord-coreean, inclusiv aliatul
tradiţional al Phenianului, China, care i-a cerut insistent să îşi
respecte angajamentul privind denuclearizarea. Rusia a denunţat o
încălcare clară a dreptului internaţional, iar SUA au promis un răspuns
adecvat la provocările Phenianului. La rândul său, Israelul a denunţat testul
nord-coreean exprimându-şi temerea că ar putea constitui un precedent pentru
Iran. La Bucureşti, Ministerul român de Externe a apreciat că testul nuclear
efectuat de autorităţile nord-coreene încalcă Rezoluţiile Consiliului de
Securitate ONU şi reprezintă o provocare la adresa păcii şi securităţii în
regiune.