Un conflict cu implicaţii majore
Efectele pe care lumea le resimte din cauza războiului din Siria înseamnă mai mult decât criza refugiaţilor sau numărul mare de victime din această ţară.
Corina Cristea, 18.12.2015, 10:28
Efectele
pe care lumea le resimte din cauza războiului din Siria înseamnă mai mult decât
criza refugiaţilor sau numărul mare de victime din această ţară. Înseamnă, în
egală măsură, ameninţarea ISIS asupra lumii întregi, atentate în inima Europei
sau necesitatea gândirii unor noi reguli de funcţionare pentru Uniunea
Europeană. Problemele de la graniţele europene sunt în cea mai mare parte o
consecinţă a situaţiei dramatice din Siria, confruntată de mai bine de patru
ani cu un război civil şi una dintre ţările unde gruparea teroristă ISIS şi-a
consolidat poziţiile.
Jihadiştii folosesc femei şi copii fără apărare drept
scuturi umane, noi îi lovim mai puternic ca niciodată în Irak şi Siria, dar
progresele trebuie să fie mai rapide, a declarat recent preşedintele american,
Barack Obama. Potrivit trezoreriei SUA, în doar câţiva ani, ISIS a devenit cea
mai bogată structură teroristă din istorie – face contrabandă cu antichităţi,
trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari
pentru eliberarea celor răpiţi. Sume importante primeşte şi din donaţii făcute
de oameni influenţi din lumea arabă. Cei mai mulţi bani vin, însă, de pe piaţa
neagră a produselor petroliere, care ar aduce circa 40 de milioane de dolari pe
lună pentru ISIS – sau Daesh, acronim din arabă pentru statul islamic, termen
interzis în teritoriile controlate de terorişti, dar tot mai utilizat în
Occident.
Chiar la scurt timp după atentatele teroriste din noiembrie de la
Paris, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a folosit, nu întâmplător,
această variantă pentru a condamna acţiunile revendicate de terorişti. În limba
arabă cuvântul stat – dawla poate însemna atât un stat în sensul
modern al cuvântului, dar poate avea legătură şi cu califatele medievale, iar
experţii spun că ISIS a folosit intenţionat această titulatură pentru a crea
ambiguitate, respectiv pentru a-şi încuraja adepţii să privească Statul Islamic
în Irak drept un protocalifat, întâiul califat. Indiferent de titulatură,
organizaţia teroristă şi-a dezvoltat o reţea de susţinători în Europa şi în
SUA, inclusiv prin folosirea Internetului, a reţelelor de socializare şi în
general, a mijloacelor moderne de comunicaţii.
Analistul politico-militar
Claudiu Degeratu explică: Nu este vorba numai de o reţea de
sprijin, discutăm de celule active, de oameni antrenaţi care vin periodic sau
revin din zonele de instruire din Orientul Mijlociu, în special din Siria şi
pregătesc în continuu planuri de atac. De aceea, nu mai există o diferenţă
între – să zicem – profilul terorist al regiunii Orientul Mijlociu şi profilul
terorist al Europei. După părerea mea, cel puţin pentru grupul Daesh, ar trebui
să discutăm despre un profil asemănător şi în Europa şi în Orientul Mijlociu.
Discutăm despre un protostat, cu instituţii care operează cu anumite proceduri,
de aceea tendinţa este nu doar să considerăm ca fiind un grup terorist Daesh,
dar şi ca un stat cu funcţii specializate, cu reţele specializate. Nu discutăm
doar de simple celule care acţionează după un plan autonom.
Putem spune că
în interiorul UE sunt ţări mai expuse şi altele mai puţin expuse? Claudiu Degeratu: Cred că, în acest moment, chiar dacă ne-am uita
la statistici şi la orice model, oricât de sofisticat ar fi, interconexiunea
este atât de mare încât cred că există o zonă comună de ameninţări şi riscuri
şi, de asemenea, există şi o altă zonă să zicem diferenţiată de la ţară la ţară.
Este greu să facem o ierarhie în ceea ce priveşte ţintele posibile şi nivelul
de expunere. Expunerea este foarte mare pentru că libertatea de circulaţie în
zona UE este mult mai mare şi atunci sigur că expunerea este, statistic
vorbind, semnificativ apropiată.
Chiar în această săptămână, Comisia
Europeană a propus înfiinţarea unei noi agenţii responsabile cu paza de coastă
şi supravegherea frontierelor externe ale Uniunii. Aceasta se va baza pe
resursele Frontex şi pe cele ale statelor membre, dar îşi va achiziţiona
propriul echipament şi va putea mobiliza o forţă de reacţie rapidă în cel mult
trei zile la graniţele externe, în caz de necesitate. Decizia a fost luată după
ce criza refugiaţilor plecaţi din zona de conflict a scos în evidenţă punctele
slabe ale mecanismelor Uniunii Europene de gestionare a frontierelor externe.
Răspunsuri la ameninţarea crescândă reprezentată de teroriştii organizaţiei
Stat Islamic vin şi din partea lumii musulmane. Arabia Saudită a anunţat că a
format o alianţă militară cu alte 34 de state majoritar musulmane pentru a
lupta împotriva terorismului. Alianţa îşi va coordona eforturile pentru a lupta
împotriva grupărilor extremiste din Irak, Siria, Egipt şi Afganistan.
Această decizie este un efect al vigilenţei lumii islamice în lupta
împotriva acestei boli, extremismul islamic, care a afectat lumea islamică şi
chiar şi comunitatea internaţională ca întreg. Centrul de coordonare al
operaţiunilor va fi la Ryad, a precizat ministrul saudit al apărării,
Mohammad bin Salman.
Pe de altă parte, la Washington, Barack Obama a exclus,
încă o dată, trimiterea de trupe terestre în număr mare în regiune, deşi,
potrivit unui recent sondaj de opinie, mai mult de 50% dintre americani spun,
acum, că ar trebui trimise trupe terestre în regiune.