România, cap de pod al SUA şi NATO în apropierea graniţelor ruse?
Centrul pentru Analize Politice Europene, CEPA, din Washington, a publicat recent un studiu în care face recomandări privind consolidarea apărării estului teritoriului aliat.
Corina Cristea, 17.04.2015, 10:23
Centrul pentru Analize Politice Europene, CEPA, din Washington, a publicat recent un studiu în care face recomandări privind consolidarea apărării estului teritoriului aliat. Este nevoie – spun analiştii de la CEPA – de o strategie a aşa-numitelor capacităţi antiacces şi de interdicţie regională, care să apere ţările est-europene. Obiectivul ar fi ca statele de frontieră ale NATO să deţină armamente sofisticate care ar impune costuri mari oricăror tentative de agresiune. Studiul survine în contextul în care întărirea flancului de est al Alianţei pare să devină pentru tot mai mulţi o misiune din cauza situaţiei din Ucraina şi a atitudinii Moscovei. Este absolut evident că Rusia nu constituie o ameninţare, declară, de cealaltă parte, Ministerul rus de Externe. Conducerea României transformă această ţară într-un cap de pod pentru SUA şi NATO, în preajma frontierelor Rusiei, şi este dispusă ca, din considerente conjuncturale, „să sacrifice interesele de menţinere a stabilităţii” la Marea Neagră, a comentat Moscova atitudinea Bucureştiului faţă de intenţia Alianţei privind relocarea de echipament militar greu al NATO în România.
Corespondentul Radio România în Federaţia Rusă, Alexander Beleavski: De peste un an, ca urmare a crizei ucrainene şi a deteriorării grave pe acest fond a relaţiilor ruso-occidentale, NATO şi Rusia se află într-o opoziţie deschisă pe termen lung, ce redesenează deja harta militară a Europei de est. Modelul aminteşte în mod îngrijorător de cel european clasic din perioada de vârf a războiului rece, caracterizat prin concentrarea riscurilor convenţionale pe flancurile de nord şi de sud, unde Pactul de la Varşovia şi NATO aveau graniţe comune. Actuala opoziţie militară Rusia–NATO se caracterizează prin creşterea accelerată a prezenţei militare pe aceleaşi două flancuri însă cu o noua geografie şi cu actori noi. O altă deosebire esenţială este importanţa strategică şi geopolitică mai mare în actualele condiţii a flancului sudic, unde este situată şi România, arena principală fiind aici zona Mării Negre. Controlul acestei zone este esenţial, ea fiind în imediata apropiere a conflictului din Ucraina, a Caucazului şi rutelor petrolului caspic, a vecinătăţii strategice a Orientului Mijlociu. Pe flancul de sud preşedintele Vladimir Putin a anunţat textual transformarea Crimeei într-un bastion militar. Procesul se derulează într-un mod accelerat, ceea ce a dus deja la schimbarea raportului de forţe din zona Mării Negre, atrăgând după sine măsuri de răspuns din partea NATO. Aceste măsuri, a afirmat Ministerul rus de externe, transformă România înt-un cap de pod pivotal al SUA şi NATO în apropiere de graniţele Rusiei.”
La Bruxelles, o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic a decis ca Alianţa să amplaseze şase centre de comandă în Ţările Baltice şi în Polonia, România şi Bulgaria, pentru dezvoltarea rapidă a Forţelor de reacţie ale Alianţei. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat că efectivele nu vor depăşi trei brigăzi, cu un contingent total de 30 de mii de oameni. Grupul avansat al Forţelor de reacţie, a adăugat secretarul general al NATO, va fi format dintr-o brigadă terestră de 5 mii de infanterişti, cu componentele lor maritime şi aeriene, cu forţele lor speciale şi va avea posibilitatea să se desfăşoare în decurs de opt ore. Iar recent, generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, declara, la Bucureşti, că decizia de a reloca echipament militar greu al NATO în România este de aşteptat în viitorul apropiat, acest lucru făcându-se în conformitate cu acordurile anterioare.
Europarlamentarul Victor Boştinaru, într-un interviu pentru Radio România: “Eu cred că toate aceste dezvoltări care au loc în momentul de faţă, urmare a deciziilor summitului de la Newport, din toamna trecută, sunt răspunsurile fireşti pe care NATO le identifică la o provocare de securitate majoră, generată de comportamentul în afara legii internaţionale din partea Rusiei. Polonia, România, tot flancul estic în ansamblul său devin astăzi principalul punct de interes al Alianţei pentru un motiv simplu: aici este provocarea lansată de Rusia şi e firesc ca NATO să-şi dezvolte şi să-şi localizeze capabilităţi în această zonă. Una care, altfel, era destul de poroasă şi rămăsese aşa ca urmare a convingerii că sistemul de alianţe şi de relaţii internaţionale după căderea comunismului vor permite ca pacea să prevaleze, utilizarea de forţe să fie exclusă în relaţiile internaţionale şi, pe cale de consecinţă, Rusia nu va reprezenta o ameninţare de securitate deschisă cum s-a întâmplat după ocuparea Crimeei şi apoi criza majoră din estul Ucrainei. Cred că toate aceste dezvoltări sunt fireşti.”
Aceste decizii au produs, însă, reacţii acide la Moscova, care consideră că „planurile NATO de a desfăşura forţe militare în România, foarte aproape de frontiera cu Rusia, sunt inadecvate şi conflictuale”. Răspunsul Alianţei, sintetizat de corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Războiul informaţional pe care îl duce Rusia împotriva statelor membre NATO este inclusiv îndreptat spre România. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Carmen Romero, spune că România este un aliat de nădejde al NATO, iar Alianţa îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări. Oficiali ruşi continuă să facă afirmaţii provocatoare care sunt fără fundament, inadecvate şi nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea din Europa – spune doamna Romero într-o postare pe reţeaua de socializare. De altfel, un alt purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, afirmă că scopul sistemului de apărare antirachetă al NATO este de a proteja aliaţii europeni împotriva ameninţărilor cu rachete balistice care provin din afara spaţiului euroatlantic. Ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO şi-a sporit prezenţa militară în partea de est a Alianţei. Această prezenţă are un caracter rotativ şi este departe de orice definiţie rezonabilă a forţelor substanţiale de luptă. ”
Toate măsurile noastre sunt defensive, proporţionale şi în linie cu angajamentele noastre internaţionale, a precizat Alianţa Nord-Atlantică.